Recent, la Bucureşti, agenţia Mediafax a organizat o
reuniune cu tema Reforma sănătăţii în dezbatere publică – cinci ore şi
200 de participanţi: autorităţi publice, producători şi distribuitori de medicamente,
medici, farmacişti şi asistenţi medicali, jurnalişti, alţi invitaţi, printre
care autori şi responsabili ai noului proiect de lege a sănătăţii. S-au adresat
audienţei, de la nivelul prezidiului, conf. dr. Ritli Ladislau, ministrul sănătăţii,
dr. Lucian Duţă, preşedintele CNAS, dr. Vasile Cepoi, secretar de stat în MS,
directorii unor companii de asigurări (Cornelia Coman, Carmen Radu) sau din domeniul
farma (Pascal Prigent), reprezentanţi ai producătorilor şi importatorilor de
medicamente (Dragoş Damian, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de
Medicamente Generice din România, Sorin Popescu, de la ARPIM), dr. Marius Savu,
directorul Administraţiei spitalelor şi serviciilor medicale din Bucureşti,
reprezentanţi ai pacienţilor (Iulian Petre, vicepreşedinte al Coaliţiei Organizaţiilor
Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România – COPAC).
Temele supuse discuţiilor au fost: • asigurările de sănătate –
raportul stat/privat • strategia de implementare a legii Sănătăţii • strategia MS privind
achiziţia medicamentelor de importanţă strategică • reorganizarea asistenţei
medicale spitaliceşti • modalităţi de realizare a echilibrului financiar şi
asigurarea accesibilităţii echitabile la servicii medicale • evaluarea şi controlul
calităţii serviciilor medicale.
Dintre prevederile pe care autorităţile le doresc în noua
lege a sănătăţii, am reţinut: • creşterea calităţii
serviciilor medicale şi a veniturilor medicilor • cheltuirea eficientă şi
transparentă a banilor publici şi, prin extinderea informatizării, introducerea
reţetei electronice şi a cardului de sănătate • administrarea privată a
fondurilor de sănătate, inclusiv a fondurilor publice • păstrarea caracterului
social al asigurărilor de sănătate • dezvoltarea asistenţei
comunitare • identificarea de noi resurse pentru bugetul sănătăţii (între
acestea, deşi contestată, taxa clawback) • nu se vor reduce fizic
paturile de spital, ci doar cele contractabile, spre a se ajunge de la 125.000,
în prezent, la 120.000; se vor extinde spitalizările de zi şi spitalele
private.
În privinţa implicării private în sistemul de sănătate,
mesajele importante au inclus: • introducerea asigurărilor
private (voluntare, complementare) şi stimularea competiţiei public–privat • oferte ale asiguratorilor
privaţi, precum rezervarea a 2–3% din primele încasate pentru a garanta
solvabilitatea financiară şi siguranţa clientului • audienţa a fost „asigurată“
că asigurările facultative nu vor produce absenteism, vor face prevenţie şi vor
reduce durata de incapacitate, fără a se preciza cum • înfiinţarea unei agenţii
naţionale pentru calitate şi informaţie în sănătate (ca organism neutru).
Industria farmaceutică şi-a susţinut importanţa poziţiei
pe care o ocupă în sistem prin contribuţiile financiare – creditează sistemul
cu 1,2 miliarde de euro (82% din consumul anual, 2,5% din bugetul de stat, 1%
din PIB), acceptând întârzieri în decontare şi, mai nou, taxa clawback. La noi
se cheltuiesc pentru medicamentele de patru ori mai puţine fonduri decât media
europeană; piaţa farma ar trebui să crească, pentru a atinge media europeană,
cu 15%. S-a mai menţionat că în ţara noastră rata de compensare este de 60%, comparativ
cu cea europeană de 80%. Deficitul asigurării cu medicamente se reflectă în
indicii de morbiditate şi în durata medie de viaţă, cu 6,5 ani mai scăzută decât
media europeană.
În sfârşit, am reţinut şi opiniile pertinente ale reprezentantului
COPAC: • obiecţii asupra unor prevederi ale legii sănătăţii,
precum oficializarea coplăţii, privatizarea spitalelor, listele de aşteptare, conţinutul
pachetului minim de servicii, toate influenţând negativ accesul echitabil la
serviciile de sănătate • aspecte negative ce vor trebui corectate de noua legislaţie
– lipsa, insuficienţa şi ineficienţa controlului, numirile politice, corupţia, lipsa
de transparenţă • posibila apariţie de carteluri şi alte tipuri de abuzuri
ale asiguratorilor.
Din păcate, luările de cuvânt din
sală – întrebări şi opinii – au fost puţine, dar poate că la dezbateri viitoare
va fi altfel, odată ce se vor cunoaşte cât mai multe detalii ale proiectului de
lege privind reforma sistemului de sănătate.
