Design inovator pentru populaţii sărace

  Trei proiecte destinate sănătăţii şi căminului au intrat în finala concursului care acordă Premiul pentru Design de Impact Mondial (World Design Impact Prize). Este vorba, în ordine alfabetică, de seringa ABC de schimbare a comportamentului, de plita pentru gătit BioLite şi de sistemul de locuinţe pentru refugiaţi Refugee Housing Unit. Competiţia este organizată bienal şi reuneşte cele mai bune proiecte internaţionale care folosesc soluţii de design industrial menite să ajute la îmbunătăţirea calităţii mediului şi a vieţii sociale şi economice.

Seringa ABC

  Una dintre finaliste este seringa ABC care schimbă comportamentul (A Behaviour Changing syringe). Mai exact, specialiştii Universităţii Huddersfield au pus la punct o metodă care previne reutilizarea seringilor de unică folosinţă sau de tip AD (auto-disable). Metoda semnalează faptul că o seringă nu mai este sterilă, făcând vizibil riscul invizibil sub forma colorării ei în roşu. Seringa ABC a fost creată în India şi este destinată în principal zonelor sărace. Prevenirea injecţiilor nesigure este a cincea prioritate pe lista Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), în condiţiile în care aproximativ 40% din inoculările realizate în lumea întreagă se fac cu seringi şi cu ace refolosite şi nesterilizate, iar în unele ţări procentul ajunge până la 70%. Metoda cercetărilor are la bază două tehnologii: folosirea vopselurilor colorimetrice şi ambalarea în atmosferă modificată (MAP). MAP este o tehnologie folosită în industria alimentară ce minimizează deteriorarea produsului şi permite extinderea vieţii sale la raft. Expunerea la aer, prin deschiderea sau deteriorarea ambalajului, activează o etichetă acoperită cu o-crezolftaleină, substanţă care absoarbe rapid dioxidul de carbon din atmosferă. În cazul seringii ABC, acest proces duce la colorarea seringii în roşu în decurs de 60 de secunde. Cercetătorii au testat reacţia publicului din Mumbai, India, care, confruntat cu două seringi, una incoloră, şi una colorată în roşu, a decis că pericolul „stă“ în cea colorată. În realitate, ambele erau nesterile. „Comunicarea vizuală este foarte importantă, întrucât comportamentul uman poate fi semnificativ în privinţa transformării riscului în realitate. Adeseori, oamenii cedează luarea unei decizii persoanelor care ştiu mai multe decât ei sau celor care sunt într-o postură ce le conferă autoritate. De aceea, oferirea de indicii vizuale este esenţială pentru a responsabiliza oamenii să participe la procesul luării deciziilor”, se arată în descrierea proiectului de pe site-ul competiţiei. Potrivit calculelor realizate în 2008 de OMS, injectările în condiţii nesigure au fost responsabile de 1,3 milioane de decese, 340.000 de infecţii HIV (14% din totalul infecţiilor HIV), 15 milioane de infecţii cu virus hepatitic B (25% din totalul acestor infecţii), un milion de infecţii cu virus hepatitic C (8% din totalul acestora), trei milioane de infecţii bacteriene şi 850.000 de abcese la locul inoculării. Acelaşi calcul a indicat faptul că folosirea seringilor nesterilizate a fost cauza a 28 de milioane de ani de viaţă cu dizabilitate (o măsură a anilor de viaţă pierduţi prin deces sau prin dizabilitate cauzată de SIDA, de hepatită acută, cancer hepatic şi sepsis). Cercetătorii au ales această metodă şi nu producerea unei seringi noi, pentru că a doua variantă ar fi implicat zece ani de aşteptare a aprobării FDA şi costuri de un milion de lire sterline.

Articolul continuă după recomandări

Știri

Diagnosticarea mielomului multiplu, o provocare în țara noastră

Deși România s-a aliniat Vestului în ceea ce privește tratamentele disponibile pentru pacienții cu mielom multiplu, încă descoperim boala în stadii avansate și în mod inegal în diferite zone ale țării...

Știri

Arad: A fost semnat contractul de finanțare pentru construirea Complexului Matern-Pediatrie

Alexandru Rafila și Iustin Cionca, preşedintele Consiliului Judeţean Arad, au semnat joi, 30 martie, contractul de finanţare pentru construirea Complexului Matern-Pediatrie.

BioLite

  BioLite este o plită portabilă prietenoasă cu mediul şi generatoare de curent electric. Are la bază o tehnologie care permite reducerea fumului din locuinţe cu până la 90%, fără să necesite o sursă externă de electricitate. BioLite funcţionează cu ajutorul unui generator termoelectric, care pune în funcţiune un ventilator, acesta introducând aer în camera de combustie. Mai mult, modul de funcţionare generează el însuşi electricitate, permiţând încărcarea bateriilor telefoanelor mobile, a becurilor tip LED şi a altor dispozitive de tip USB. O zi de gătit la plita BioLite asigură opt ore de convorbiri telefonice. BioLite permite utilizarea unei cantităţi de combustibil de două ori mai mică decât plitele obişnuite. Peste trei miliarde de oameni gătesc folosind lemn şi alţi combustibili solizi. Combustibilii solizi sunt mai puţin costisitori decât gazul, totuşi, ei consumă 10–15% din venitul unei familii sau două-patru ore zilnic pentru găsirea lor (lemne de foc). Fumul toxic rezultat din ardere ucide anual aproape patru milioane de oameni şi este una din cele mai importante surse antropice de schimbare a climatului. Plita este creată de firma BioLite LLC.

Refugee Housing Unit (RHU)

  Adăposturile RHU oferă o alternativă durabilă, sigură, confortabilă şi eficientă persoanelor care îşi pierd casele din cauza dezastrelor naturale sau a conflictelor şi care ajung să primească ajutor în cadrul taberelor umanitare. Construcţiile sunt destinate să reziste pe o perioadă de câţiva ani şi sunt realizate având în minte două scopuri: durabilitate şi demnitate. 12 ani este durata medie în care o familie este găzduită în tabăra organizată de Agenţia pentru problemele refugiaţilor din cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite (UNHCR), în timp ce durata medie de „viaţă“ a corturilor care se folosesc în mod obişnuit ca adăposturi este de şase luni. Casele sunt create prin colaborarea Refugee Housing Unit (o subsidiară a Fundaţiei de Design Industrial din Suedia) şi a UNHCR, sub coordonarea IKEA Foundation. Construcţiile RHU sunt modulare, astfel că pot fi adaptate ca dimensiuni şi funcţii nevoilor fiecărei familii. Nu necesită o fundaţie de beton, astfel că pot fi uşor dezasamblate. RHU sunt ventilate şi dispun de surse autonome de electricitate. 40–50 milioane de oameni îşi pierd casele anual în dezastre naturale sau produse de oameni.