Am prezentat, nu cu mult timp în urmă, modul în care
poate fi pregătit şi accesat un proiect european. Avem, de această dată, ocazia
de a exemplifica prin finalizarea cu succes a unui asemenea demers. Este vorba
de proiectul „Dezvoltarea dermato-oncologiei ca linie integrată de învăţământ
superior medical (studii de licenţă şi masterat) şi a unei reţele de
parteneriat interuniversitare în domeniu“, dezvoltat de o echipă de specialişti
coordonată de dr. Daniel Boda, de la
UMF „Carol Davila“ – Centrul de excelenţă în dermatologie.
Ideea proiectului a pornit de la realităţi
de sănătate publică: cancerele cutanate sunt cele mai frecvente forme de
cancer, deşi deseori sunt ignorate de pacient şi de medic; doar anumite
patologii (epiteliomul bazocelular) au morbiditate şi mortalitate scăzute, în
vreme ce melanomul este cea mai agresivă formă de cancer. Un alt element
important în fundamentarea proiectului l-a reprezentat şi faptul că, în
România, deşi numărul tumorilor cutanate maligne a cunoscut o creştere rapidă,
nu există servicii şi medici cu supraspecializare, care să trateze unitar
această patologie. Este însă nevoie de alinierea României la standarde internaţionale
şi abordarea cazurilor într-un serviciu de dermato-oncologie.
Ce s-a dorit…
S-a avut în vedere consolidarea
parteneriatelor nu doar între universităţi, ci şi cu centre academice de
cercetare, din ţară şi din străinătate (au existat trei parteneri de peste
hotare), întrucât „dezvoltarea reţelelor de parteneriate internaţionale creează
oportunităţi de accesare a fondurilor europene prin complementaritatea resursei
umane înalt calificate şi a infrastructurii dezvoltate“. Nu în ultimul rând,
s-a dorit (şi s-a realizat) un parteneriat cu mediul privat, cu rol în
integrarea mai rapidă a absolvenţilor pe piaţa muncii, dar şi pentru creşterea
interdisciplinarităţii şi pentru valorificarea rezultatelor cercetării ştiinţifice.
Amintim, dintre obiectivele specifice ale
proiectului: • schimburi de experienţă • organizarea de seminarii în
dermato-oncologie • elaborarea unui ghid de bune practici şi a unui tratat • elaborarea,
dezvoltarea şi consolidarea învăţământului la distanţă în domeniul
dermato-oncologiei prin intermediul unei reţele virtuale • implementarea unui
cadru de colaborare cu agenţii economici implicaţi în dezvoltarea tehnologiilor
de diagnostic şi tratament dermato-oncologic • îmbunătăţirea accesului şi a
oportunităţilor de învăţare în învăţământul superior medical, prin
implementarea tele-dermato-oncologiei şi prin organizarea de cursuri
interactive la distanţă.
…cum şi cu cine…
Beneficiarul proiectului a fost UMF „Carol
Davila“ Bucureşti, implementarea realizându-se prin Centrul de excelenţă în
dermatologie al universităţii. Parteneri au fost Institutul „Victor Babeş“
Bucureşti, UMF „Victor Babeş“ Timişoara, UMF „Gr. T. Popa“ Iaşi, UMF „Iuliu Haţieganu“
Cluj-Napoca, UMF din Târgu Mureş, UMF din Craiova, precum şi Universitatea din
Szeged, Universitatea „Semmelweis“ din Budapesta şi Università degli Studi di
Modena e Reggio Emilia.
Proiectul a beneficiat de o finanţare
nerambursabilă în valoare de peste 16,5 milioane de lei (aproape patru milioane
de euro), din fonduri structurale europene, prin programul operaţional
sectorial de dezvoltare a resurselor umane.
…şi ce s-a realizat
În cei trei ani ai proiectului (2010–2013),
au fost organizate 26 de seminarii în domeniul dermato-oncologiei, în toate
centrele universitare partenere. S-au introdus 16 domenii noi de expertiză
pentru grupul ţintă, iar la seminarii au participat în total 2.250 de studenţi,
500 de medici şi rezidenţi şi 300 de cadre universitare. Grupul ţintă a fost
format din studenţi, cadre universitare, membri în comisiile de evaluare a
calităţii învăţământului superior, personal cu funcţii de conducere în
universităţi şi facultăţi şi persoane cu rol în acreditarea universitară.
Studenţii medicinişti au fost selectaţi pe baza CV-urilor. La vizitele de
experienţă şi de bune practici efectuate la universităţile partenere din străinătate
au participat 15 cadre universitare şi 205 studenţi, a căror selecţie s-a făcut
în baza unei metodologii asemănătoare celei pentru acordarea de burse de
studii.
De asemenea, au fost elaborate un ghid şi un
tratat în două volume, prin implicarea a 43 de specialişti din cele şase centre
universitare naţionale partenere.
Realităţile sistemului
S-au organizat seminarii cu agenţii
economici, printr-o colaborare cu Institutul de cercetare a calităţii vieţii
(ICCV) şi s-au realizat interviuri cu responsabilii cu resurse umane din 396 de
unităţi publice şi private din ţară. Prin aceste acţiuni, s-a urmărit analiza
evoluţiilor pe piaţa muncii în domeniul sănătăţii, identificarea metodelor de
recrutare preferate de angajatori, aflarea motivelor şi elementelor definitorii
în deciziile de angajare din sistemul privat, evaluarea măsurii în care
competenţele şi abilităţile dobândite în facultate corespund cerinţelor
angajatorilor, studiul evoluţiei pieţei forţei de muncă din România în domeniul
dermatologiei şi oncologiei.
În urma seminariilor au rezultat mai multe
concluzii: • lipseşte o bază de date cu potenţialii angajatori de absolvenţi de
medicină (informaţiile disponibile sunt parţiale) • există o nevoie imperativă
de formare continuă în domeniul medical, însă aceasta este neglijată şi nefinanţată
de cei mai mulţi angajatori • în cazul instituţiilor de stat, formarea continuă
înseamnă doar pontarea personalului medical pe perioada cursurilor; în cazul
celor private, cursurile de formare continuă sunt adeseori legate de domenii
precum marketingul sau managementul (nu în domeniul medical) • atât angajaţii,
cât şi absolvenţii au fost de acord că ar trebui să se asigure accesul la
practică în timpul facultăţii şi al rezidenţiatului • angajarea absolvenţilor/rezidenţilor
este dificilă în instituţiile de stat • reprezentanţii sectorului privat consideră
că ar fi binevenită o politică prin care să se ofere facilităţi fiscale la
angajarea rezidenţilor.
Activităţi ştiinţifice
Au fost 26 de seminarii tematice, organizate
la Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, Craiova, Tg. Mureş şi Sibiu, reunind
în total peste trei mii de participanţi. De la dr. Adriana Diaconeasa aflăm că,
dincolo de cifre şi indicatori, proiectul a furnizat în special o imensă
cantitate de informaţie ştiinţifică bine structurată. Dermato-oncologia în sine
este un domeniu de supraspecializare, iar seminariile au fost concepute pe teme
cât mai specializate, dorind să extragă informaţii de interes din interfaţa
dermatologiei cu alte specialităţi: chirurgie generală, anatomie patologică,
imunologie, medicină de laborator, genetică medicală, oncologie.
S-a pornit de la noţiunile de prevenţie şi
screening în dermato-oncologie, precum şi de la implementarea unor bune cunoştinţe
de clinică dermatologică, cu ajutorul dat de tehnicile moderne de diagnostic:
dermatoscopia şi microscopia confocală de reflectanţă in vivo, unde s-a primit un sprijin important din partea
profesorului Giovanni Pellacani, reputat specialist în domeniu. Au fost
organizate şase seminarii de dermatoscopie şi trei de microscopie confocală.
Melanomul şi limfoamele cutanate au
beneficiat de seminarii specializate, la Cluj-Napoca, respectiv, Timişoara.
Tehnicile noi de diagnostic molecular au fost, pe rând, aprofundate în cadrul
unor reuniuni ce au vizat imunoterapia şi markerii tumorali. Terapia
dermato-oncologică a fost tratată atât în manieră integrată (prin seminarii de
radiochimioterapie şi chirurgie), cât şi specializat, în cadrul unor seminarii
de radioterapie, biochimioterapie, terapie fotodinamică şi terapii alternative.
Chirurgia dermato-oncologică şi tehnica Mohs au fost abordate pe larg, atât
prin cursuri teoretice, cât şi prin ateliere de lucru ori prin transmisii live
din sălile de operaţie. În fine, nu au fost omise aspectele de genetică medicală,
de dermatopatologie sau de epidemiologie dermato-oncologică.
Despre cele două volume ale tratatului de
dermato-oncologie, mai multe detalii a oferit conf. dr. Sabina Zurac, de la UMF
„Carol Davila“ Bucureşti: „Trebuie să subliniez importanţa capitolelor de aşa-zise
generalităţi, care tratează probleme specifice fiecărui domeniu, şi vreau să
insist asupra numeroaselor capitole care se referă la markeri tumorali, metode
de diagnostic imunobiologic, vaccinări, imunobiologie“. Sunt autori cu diferite
domenii de interes; multidisciplinaritatea este una dintre principalele
caracteristici ale listei de autori: dermatovenerologi, dar şi oncologi,
radioterapeuţi, anatomopatologi, cardiologi, chirurgi generalişti, chirurgi
plasticieni, oftalmologi, geneticieni, biochimişti, medici de laborator. „După
colectivul de autori, există toate premisele unei lucrări de înaltă calitate ştiinţifică“,
ne asigură conf. dr. Sabina Zurac.