Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Știri

De la „teamă la dorinţă“ şi de la „teamă la refuz“

Viața Medicală
Dr. Viorel ALEXANDRESCU vineri, 11 decembrie 2009

Apariţia noului virus A/H1N1 la sfârşitul lunii aprilie a.c. a trecut neobservată de către marele public, dar a fost în atenţia specialiştilor şi a experţilor OMS şi CDC – Atlanta ce au concluzionat, după aproximativ trei săptămâni de investigaţii, că este vorba de un nou subtip de virus gripal care are potenţial pandemic. Reacţia marelui public, dar şi a mass-media a fost întârziată şi ca urmare a unei mobilizări de pregătire extensivă şi intensivă pentru pandemie la nivel naţional/regional/internaţional, declanşată de mai mulţi ani şi având ca ţintă virusul aviar H5N1, virus care nu s-a transformat, în niciun fel, în „pandemic“, ceea ce a creat populaţiei, între care şi unor specialişti, senzaţia unei speculaţii teoretice cu „iz comercial“. (...)

Cum era de aşteptat, teama de noul virus a explodat mai ales după aflarea deceselor din Mexic, la început, şi mai târziu din SUA. Foarte mulţi oameni, şi chiar medici, au început să se întrebe şi să întrebe ce trebuie făcut pentru a evita îmbolnăvirea şi dacă există vaccin ori dacă acesta se poate prepara, şi dacă da, când. În acele momente nu a existat un răspuns ferm, pentru că erau mai multe necunoscute: caracteristicile virusului (multiplicare, gazda optimă, virulenţă şi risc de manipulare), metodologia/tehnologia de preparare a vaccinului, durata procesului de producţie şi de autorizare.
   După anunţarea de către OMS a preparării reasortanţilor pentru vaccin, au urmat anunţurile unor producători de angajare în producţia de vaccin pandemic. S-au făcut scenarii privind tipul de vaccin, numărul de doze şi s-au prefigurat priorităţi la vaccinare a unor grupe ţintă, iar unele ţări au avansat acoperiri vaccinale de 100% din populaţia lor. Evoluţia pandemiei şi în special a numărului de cazuri şi de decese a accentuat teama care, în anumite situaţii, s-a transformat în panică, mai ales că specialiştii şi experţii OMS au difuzat un calendar de preparare care presupunea o durată de cca cinci-şase luni. Teama de boală s-a transformat în dorinţa de a fi vaccinat şi, în acest context, au început presiunile asupra medicilor şi autorităţilor de sănătate publică, exercitate atât de publicul larg, dar şi de mass-media. S-au speculat şi ezitările în prepararea unui reasortant optim, pe care specialiştii le înţeleg, date fiind particularităţile virusurilor gripale, dar care nu a contat pentru cei care aşteptau vaccinul. Această nesiguranţă s-a transferat şi la factorii decizionali care au fixat termene de obţinere a vaccinului, fără a lua în considerare că acesta trebuie să fie sigur şi eficace.
   Dar, principalul actor, virusul gripal pandemic, a impus alte ritmuri şi alte cantităţi de vaccin.
   În această perioadă de activitate „febrilă“ pentru obţinerea de vaccin, cât mai repede posibil şi în cantităţi cât mai mari, a existat un paradox: acela că toată lumea dorea vaccin şi asta în pofida faptului că a existat întotdeauna o reticenţă din partea unor medici şi refuz din partea unor pacienţi de a face vaccinarea sezonieră. Deşi specialiştii cunosc faptul că gripa sezonieră face în jur de 500.000 de victime anual, acest lucru pare să nu impresioneze o parte a populaţiei, o parte a medicilor şi a mass-media, existând bine cunoscutele reacţii: „Nu-l fac pentru că nu mă ajută“; „Am auzit de la un cunoscut că vaccinul i-a făcut rău“; „M-am vaccinat şi am făcut… gripă“.
   Prepararea vaccinului pentru profilaxia faţă de noul virus s-a făcut într-o tăcere „absolută“, iar populaţia care-l aştepta nu a primit informaţii suficiente privind eficacitatea şi siguranţa acestui vaccin şi mai ales despre impactul unei pandemii care nu este controlată prin vaccinare. O lipsă importantă a promovării vaccinului a fost necunoaşterea de către populaţie a efectelor adverse, a faptului că vaccinul este testat pe animale şi pe voluntari umani şi că, pentru obţinerea mai rapidă a vaccinului s-au folosit proceduri rapide de autorizare, care nu au afectat calităţile vaccinului. În situaţia aceasta şi în contextul unui bombardament mediatic pe toate canalele de comunicaţii cu zvonuri privind „lipsa de eficacitate a vaccinului“, „efectele secundare severe, chiar mortale ale acestuia“, „inexistenţa pandemiei“, au reapărut reticenţa faţă de vaccin şi refuzul vaccinării din partea populaţiei în momentul în care vaccinul a devenit disponibil.
   Surprizătoare şi frustrantă este reacţia unor medici care declară public că nu fac vaccinul pentru că nu este testat, sau se testează acum, deşi autorităţile de reglementare şi producătorul au prezentat dovezi ştiinţifice ale eficacităţii şi siguranţei acestuia. Refuzul unor medici de a se vaccina are implicaţii morale şi medicale. Morale pentru că ei pot antrena refuzul persoanelor pe care le asistă şi le expun riscului de a face o boală severă sau chiar de deces şi, medical, pentru că refuzul în masă al populaţiei poate face pandemia de necontrolat.
   Medicii au o dublă responsabilitate, de a fi sănătoşi pentru a acorda asistenţă bolnavilor şi de a nu face boala în orice formă pentru a nu o transmite pacienţilor.
   Din păcate, au revenit în populaţie şi unele reacţii primitive care se manifestau la începuturile vaccinării antigripale: „Nu introduc asta în corp“ şi „Dacă fac vaccin copilului, acesta face gripă porcină“.
   Revenind la efectele secundare ale vaccinului, dacă ar fi să facem o analiză riguroasă trebuie să spunem că cele două efecte severe posibile: şocul anafilactic (rar) şi sindromul Guillain-Barré (foarte rar), situaţia se prezintă astfel: primul este controlabil medicamentos şi poate fi evitat şi prin istoricul alergic al vaccinabilului, iar al doilea poate apărea cu o frecvenţă mai mare şi în cazul infecţiei naturale.
   Trebuie precizat că nu se poate combate gripa pandemică numai prin vaccin şi antivirale, ci şi prin acceptul şi participarea populaţiei la măsurile de control al infecţiei.
   Faţă de efortul deosebit pentru prepararea vaccinului, este dezolant refuzul unor persoane, din păcate, şi al unor medici, de a se vaccina.
 


Abonament VM 600x600-01 v3b

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Până la 31 decembrie 2020, ai reducere la prețul abonamentului pe 12 luni și ceva în plus:
  • Tipărit + digital – 160 de lei
  • Digital – 103 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.