Concluzii oficiale
Concluziile
Programului naţional de evaluare a stării de sănătate a populaţiei (PNESSP) au
fost prezentate în urmă cu o săptămână de Eugen Nicolăescu, ministrul Sănătăţii,
din al cărui discurs reproducem în continuare mai multe pasaje.
„Programul
nu este o anchetă statistică a stării de sănătate, ci un proiect pe termen lung
care să evalueze riscuri, să prevină îmbolnăvirea şi să conştientizeze cetăţenii
că sunt responsabili pentru sănătatea lor. El s-a bazat pe principiul «mergi la
medic cât eşti sănătos».
De ce a fost nevoie de el? Un prim aspect ar
fi poziţionarea în centrul său a individului şi preocuparea pentru îmbunătăţirea
stării lui de sănătate. Un alt aspect, imaginea asupra stării de sănătate a
populaţiei, asupra riscurilor şi patologiilor, la ce categorii de vârstă sunt
mai frecvente anumite boli. O a treia motivaţie a venit din dorinţa de a
eficientiza cheltuirea banului public pe termen lung. Dacă nu investim acum în
sănătate şi în prevenţie, va trebui să investim mai târziu în boli şi costuri de
spitalizare.
Practic,
în urma acestui program, la 20% din persoanele examinate a fost descoperită cel
puţin o afecţiune nouă de care acestea nu ştiau. Circa 10% din cei depistaţi cu
risc de îmbolnăvire au necesitat internare în ultimii trei ani.
Participanţi
validaţi la acest program au fost aproape 10.740.000 de persoane, din care cca
9.000.000 au fost adulţi, iar restul copii. Din totalul acestora, 14% erau
persoane neasigurate.
Principalele
categorii de afecţiuni descoperite au fost: hipertensiunea arterială, tulburări
ale metabolismului, obezitate, hepatite cronice, anemii, diabet zaharat tip II.
De asemenea, au fost descoperite cancere cu diferite localizări, precum şi TBC.
Risc de boli cardiovasculare prezintă 40% din persoanele evaluate, în timp ce
la diabet zaharat sunt expuşi riscului cca 12% din subiecţi.
PNESSP
va ajuta ca, pornind de la cele mai frecvente riscuri şi afecţiuni, să se poată
stabili conţinutul pachetului minim de servicii. Prin valorificarea datelor din
acest program se pot dezvolta anumite programe de prevenţie pentru populaţie.
Prevenţia însă nu înseamnă doar politici ale MS, ci şi parteneriate cu alte
ministere şi autorităţi – cu Ministerul Educaţiei pe zona de informare, educare
începând din şcoală; cu Ministerul Agriculturii pe zona de alimentaţie; cu
Ministerul Muncii pe cazurile sociale, grupuri defavorizate, vulnerabile. Sănătatea
are nevoie de o schimbare de paradigmă şi aceasta nu se poate produce decât
pornind de la prevenţie“.
Finanţarea
serviciilor de ambulanţă
Ministrul
Eugen Nicolăescu a dispus repartizarea către serviciile de ambulanţă şi direcţiile
judeţene de sănătate publică a sumei reţinute (15% din cheltuielile de personal
şi cele cu bunuri şi servicii), după decizia ca fondurile MS să nu fie micşorate,
iar orice sumă care ar putea fi disponibilizată să rămână la dispoziţia
ministerului.
Intenţii de
dezvoltare
Marţi, 14 mai, s-a celebrat Ziua naţională a
transplantului. Prin Programul naţional de transplant, coordonat de Agenţia Naţională
de Transplant, s-au realizat, până în prezent, peste 3.500 de proceduri, numărul
donatorilor crescând de la un an la altul. MS anunţă că intenţionează
dezvoltarea acestui domeniu şi îmbunătăţirea activităţii agenţiei.
Comenzi antitetanos
Ministerul Sănătăţii anunţă că nu există
premisele unei crize de vaccin antitetanos în România. Unifarm ar avea în
depozite 30.000 de doze din acest vaccin, urmând să fie achiziţionate alte
60.000. Unităţile sanitare pot transmite comenzi către Unifarm, pentru a evita
disfuncţionalităţile în tratamentul pacienţilor.