Reorganizarea MS
Eugen Nicolăescu, ministrul Sănătăţii, a
anunţat că pe site-ul instituţiei au
fost postate proiectele de acte normative care stau la baza reorganizării şi
restructurării MS. În opinia sa,
reforma înseamnă implicarea mai puternică a factorilor de pe plan local în
sistem, controlul costurilor şi echilibrul financiar necesar, precum şi
reproiectarea componentelor de bază ale sistemului. Restructurarea şi reorganizarea se vor face prin micşorarea
birocraţiei şi apropierea sistemului de cetăţean, prin profesionalizarea managementului
şi întărirea controlului la nivel local. Se vor translata o serie de activităţi
către autorităţile locale, accentuându-se descentralizarea sistemului.
Potrivit proiectului pus în dezbatere
publică, în subordinea MS vor funcţiona opt autorităţi regionale de sănătate
publică, opt servicii regionale de ambulanţă, Agenţia Naţională de Programe de
Sănătate (ANPS) şi Agenţia Naţională de Achiziţii şi Investiţii în Sănătate. ANPS se va ocupa de elaborarea,
realizarea programelor de sănătate, stabilirea bugetului, coordonarea şi
intervenţia pentru desfăşurarea în condiţii normale, fără sincope, a acestora.
Direcţiile de sănătate
publică judeţene se vor reorganiza în opt autorităţi regionale de sănătate
publică, servicii publice deconcentrate, cu personalitate juridică, în
subordinea cărora vor funcţiona 34 de oficii judeţene de sănătate publică şi
alte unităţi cu personalitate juridică, conform prevederilor legale. Se urmăreşte şi micşorarea numărului
maxim de posturi din aparatul propriu al MS, de la 290 de persoane la 250. În
urma acestei reorganizări se va realiza o economie de 50 milioane de euro, bani
care vor rămâne în sistem.
De asemenea, se va dezbate public şi
proiectul de act normativ care vizează reorganizarea caselor de asigurări de sănătate.
În legătură cu schimbările propuse, sunt programate ample dezbateri cu asociaţiile
profesionale, organizaţiile de pacienţi, sindicatele şi mediul de afaceri.
Criterii mai simple de clasificare a spitalelor
Ministerul Sănătăţii vrea să modifice
metodologia si criteriile minime obligatorii privind clasificarea spitalelor în
funcţie de competenţă. Cel puţin aşa se arată într-un proiect legislativ postat
pe site-ul instituţiei la secţiunea „Transparenţă decizională“. Potrivit
reprezentanţilor ministerului, o serie de criterii specifice de clasificare
pentru categoriile IIM şi III nu pot fi atinse în totalitate, din diferite
motive ce ţin de condiţiile locale, de anumite neconcordanţe apărute în cursul
procesului de descentralizare managerială sau de repartiţia interjudeţeană a
cazurilor spitalizate. Soluţia la aceste probleme este oferită în noul proiect.
Simplificarea procesului de clasificare va
permite spitalelor judeţene care nu au în structură anumite secţii de
specialitate, dar care se află lângă spitale generale sau monoprofil capabile să
asigure continuitatea în domeniul specialităţii respective, să fie încadrate în
categoria corespunzătoare.
O altă propunere se
referă la valorile minime ale indicatorului „Proporţia bolnavilor internaţi
care au domiciliul în alte judeţe“. Procentul trebuie să fie mai mare sau egal
cu 5%. În acest fel, se va permite clasificarea definitivă a unor spitale
clinice monoprofil într-o categorie adecvată nivelului lor de competenţă.
Modificarea va conduce şi la asigurarea unei asistenţe medicale integrate,
precum şi la evitarea înfiinţării nejustificate de noi linii de gardă. În altă
ordine de idei, va fi asigurat un acces echitabil la serviciile spitaliceşti,
nu vor mai exista suprapuneri şi paralelisme cu alte spitale, iar resursele
financiare vor putea fi atribuite transparent, în conformitate cu necesităţile
populaţiei şi cu importanţa şi complexitatea serviciilor spitaliceşti
furnizate. Totodată, modificarea propusă prin prezentul ordin va contribui la
stabilirea sumelor minime contractate de către spitale cu casele de asigurări
de sănătate pentru servicii de spitalizare continuă.
Proiectul legislativ va rămâne în dezbatere
publică pe site-ul Ministerului Sănătăţii până la 14 aprilie a.c., iar dacă va
fi aprobat va fi publicat în Monitorul Oficial şi va intra în vigoare.
Întâlnire cu sindicatele
La începutul acestei săptămâni, proiectul
Ministerului Sănătăţii privind reorganizarea direcţiilor de sănătate publică
din ţară a fost prezentat reprezentanţilor sindicatelor din sistem. Conform
calendarului de consultări, la masa de discuţii s-au aflat reprezentanţi ai
Federaţiei Sanitas, Federaţiei Ambulanţa, Federaţiei Solidaritatea Sanitară,
Centralei Naţionale Sindicale din Sănătate şi Asistenţă Socială, precum şi
membrii Federaţiei TESA. Potrivit ministrului Eugen Nicolăescu, iniţiativa nu
va conduce la o înşiruire de disponibilizări, aşa cum au presupus angajaţii din
sănătate, ci vizează o mai bună redistribuire a personalului pentru controlul
costurilor şi reechilibrarea componentelor sistemului. Mai exact, angajaţii fie
vor putea fi transferaţi către comunitatea locală, fie vor fi absorbiţi de
viitoarele structuri regionale. În ceea ce priveşte medicii şi asistenţii din
DSP-uri, aceştia vor putea fi angajaţi în spitalele şi cabinetele medicale din
oraşele respective.
„Avem
certitudinea că vom avea profesionişti din mediul universitar care pot face
norme de aplicare, reguli şi mai ales pot să inspire direcţiile profesioniste în
care să se acţioneze şi, evident, să se facă control în teritoriu“, a declarat ministrul
Eugen Nicolăescu în cadrul întâlnirii.
Şeful Sănătăţii a
semnat şi un acord de colaborare cu Federaţia Sanitas, conform căruia sindicaliştii
vor fi permanent consultaţi în derularea procesului de reorganizare a
sistemului sanitar. În acest sens, potrivit lui Nicolăescu, un reprezentant al
Federaţiei Sanitas va face parte din grupul de lucru pe problematica reorganizării
sistemului, grup care va fi constituit la nivelul Ministerului Sănătăţii. De
asemenea, cei doi parteneri au convenit să caute împreună soluţii viabile
pentru implementarea salarizării personalului din sistemul sanitar în funcţie
de performanţe.
Doar zvonuri
Ministerul Sănătăţii dezavuează zvonurile
privind presupusa intenţie de a creşte contribuţiile de asigurări sociale de sănătate
cu 3% şi consideră că se încearcă o provocare şi o manipulare a opiniei
publice, fără nicio legătură cu realitatea, cu atât mai mult cu cât programul
de guvernare al USL prevede chiar reducerea cotelor de asigurări sociale de sănătate.
Cooperarea în domeniul telemedicinii continuă
Ministerul Sănătăţii, alături de alte 17
state membre NATO, va identifica şi eficientiza utilizarea resurselor naţionale
în domeniul telemedicinei pentru a oferi asistenţă la nivel internaţional în
cazul producerii unor dezastre, dar şi în managementul crizelor. Aceasta este
una dintre priorităţile seminarului avansat de cercetare cu tema „Telemedicina
în managementul crizelor: Dezvoltarea capabilităţilor cu partenerii“, organizat la Moscova în perioada 11–12
martie a.c. Evenimentul reprezintă etapa a doua a unui amplu proiect de
cooperare în domeniul telemedicinii, demarat în toamna anului trecut printr-un
parteneriat între NATO şi Federaţia Rusă. Scopul iniţiativei îl reprezintă
stabilirea unor proceduri de lucru optime şi interconectarea sistemelor naţionale
de telemedicină în cadrul unui sistem multinaţional.
La întâlnirea
de la Moscova au luat parte 60 de experţi din 18 state aliate şi partenere.
Delegaţia României a fost condusă de dr. Raed Arafat, subsecretar de stat în
Ministerul Sănătăţii şi codirector al proiectului. Echipa a inclus reprezentanţi
ai Ministerului Sănătăţii, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului
Afacerilor Interne, Serviciului Român de Telecomunicaţii Speciale,
Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, Serviciului Mobil de Urgenţă,
Reanimare şi Descarcerare (SMURD). Reuniunea a reprezentat o ocazie bună pentru dezvoltarea cooperării cu
Federaţia Rusă într-un domeniu important, în care România a obţinut rezultate
concrete, recunoscute pe plan internaţional – sistemul românesc de telemedicină
pentru prim-ajutor şi medicina de urgenţă.
