FNUASS
– propuneri de reîmpărţire
MS a prezentat Guvernului României o notă
privind finanţarea din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate
(FNUASS) a furnizorilor de servicii medicale din sistemul privat. Documentul
prezintă detalii privind situaţia actuală a finanţării furnizorilor medicali,
dar şi informaţii referitoare la noi măsuri şi principii care vor fi promovate
de Ministerul Sănătăţii pentru aplicarea politicilor de sănătate publică.
MS propune „remodelarea“ mecanismelor de
finanţare şi distribuire a FNUASS, pe baza redefinirii priorităţilor strategice
de sănătate publică, atât între diferitele paliere ale asistenţei de sănătate
(primară, secundară şi terţiară), cât şi între cele două tipuri de furnizori:
publici şi privaţi. MS susţine creşterea sumelor alocate pentru asistenţa
primară (asigurată integral de furnizori privaţi) şi pentru cea ambulatorie
(asigurată majoritar de furnizori privaţi), care pot asigura rezolvarea unei părţi
importante din cazurile tratate azi în spitale, cu costuri mult mai reduse şi,
în consecinţă, cu o creştere a eficienţei de utilizare a fondurilor publice.
Stimularea activităţii de asistenţă medicală primară şi ambulatorie, inclusiv
prin introducerea de noi mecanisme suplimentare de finanţare (plata per
rezultat) ar putea conduce la o dezvoltare a intervenţiilor preventive şi la o
reducere a spitalizărilor nejustificate.
În paralel, se doreşte
o reechilibrare a decontării serviciilor din asistenţa spitalicească între
furnizorii publici şi cei privaţi, în sensul în care sistemul spitalicesc
privat trebuie să beneficieze de finanţare din fonduri publice doar în
domeniile în care asistenţa spitalicească publică este deficitară sau
nereprezentată pe plan judeţean ori regional. De asemenea, este avută în vedere
diferenţierea tarifului pe caz ponderat decontat de casele de asigurări de sănătate
pentru servicii spitaliceşti, în funcţie de categoria în care se clasifică
fiecare unitate. Această abordare ar permite consolidarea reţelei regionale de
spitale de urgenţă (53 de unităţi). Pentru asigurarea echilibrului financiar
între veniturile şi costurile intervenţiilor medicale pentru aceste unităţi
strategice spitaliceşti, MS va concentra resurse suplimentare prin programe de
urgenţă pentru activităţi prioritare în domeniile terapiei intensive, intervenţiilor
terapeutice pentru cazurile de infarct miocardic acut, traumă sau AVC ischemic
acut, care vor asigura o creştere semnificativă a calităţii acestor servicii
medicale şi a eficacităţii intervenţiilor.
Mai este avută în vedere şi implementarea
unor măsuri de audit clinic pentru cazurile rezolvate în spitale şi creşterea
cazurilor rezolvate în spitalizarea de zi, cu scăderea concomitentă a numărului
de cazuri rezolvate prin spitalizarea continuă.
Implementarea acestor măsuri ar asigura,
conform MS, punerea în practică a principiilor aflate la baza sistemului de
asigurări de sănătate: egalitatea şi solidaritatea socială; alocarea resurselor
în funcţie de priorităţi; echitatea; evitarea scenariului protestului şi
abandonului. În concepţia Ministerului Sănătăţii, aceste măsuri ar fi un prim
pas, esenţial în revitalizarea sistemului public spitalicesc şi, consecutiv, a
întregului sistem public de sănătate din România.
Program
de vizite în spitale
Într-o întâlnire cu reprezentanţii pacienţilor
cu afecţiuni cronice, Eugen Nicolăescu, ministrul sănătăţii, a atras atenţia
managerilor de spitale că trebuie să respecte actul normativ care transpune în
fapt legislaţia europeană, privind programul de vizite al aparţinătorilor
pacienţilor internaţi în unităţile sanitare publice. Conform documentului,
acesta se realizează de luni până vineri în intervalul orar 15–20, iar în
zilele de sâmbătă şi duminică, între orele 10 şi 20. Numărul de vizitatori
pentru un pacient internat într-un salon cu mai mult de trei paturi nu poate fi
mai mare de trei persoane şi pot fi vizitaţi maximum doi pacienţi în acelaşi
timp. Vizitarea pacienţilor în secţiile/compartimentele de terapie intensivă
este permisă zilnic doar membrilor familiei (părinţi, copii, surori/fraţi), cu
condiţia să se facă individual sau de cel mult două persoane, cu respectarea
procedurilor interne. Ordinul mai prevede ca secţiile/compartimentele de
terapie intensivă să aibă un număr de telefon prin care se asigură informarea
familiei, de către medicul curant sau medicul de gardă, despre starea şi evoluţia
pacientului. De asemenea, pentru pacienţii internaţi pe oricare din secţiile/compartimentele
unităţii sanitare, la cerere, membrii familiei pot discuta direct cu medicul
curant în timpul programului zilnic de lucru al acestuia, în baza unui program
stabilit de medicul şef/coordonator de secţie/compartiment, aprobat de
directorul medical şi afişat la loc vizibil la intrarea în unitatea sanitară.
