Liber la dezbatere
De
marţi, 3 iulie a.c., pe site-ul Ministerului Sănătăţii a fost publicat
proiectul legii privind organizarea şi funcţionarea sistemului de sănătate din
România, dându-se astfel startul dezbaterii publice. Principalele modificări
vizează reorganizarea sistemului de asigurări de sănătate, organizarea şi funcţionarea
spitalelor, creşterea rolului Ministerului Sănătăţii în monitorizarea şi
controlul politicilor de sănătate.
Reorganizarea
sistemului de asigurări de sănătate urmăreşte desfiinţarea monopolului CNAS şi
autonomie în conducerea şi administrarea Fondului naţional de asigurări
obligatorii de sănătate (independenţa FNUASS prin scoaterea fondului de la
bugetul consolidat).
Asigurările obligatorii de sănătate vor
reprezenta sistemul principal de finanţare a serviciilor. Ca şi până în prezent,
pentru asigurările obligatorii, asiguraţii vor plăti aceeaşi contribuţie la
FNUASS. Aceasta va asigura accesul la pachetul
de servicii de sănătate de bază (PSSB). Persoanele neasigurate vor avea
acces la pachetul minimal de servicii de
sănătate (PMSS), care cuprinde servicii de sănătate finanţate de la bugetul
de stat (prin MS), inclusiv pentru urgenţele medico-chirurgicale. Pachetul social de servicii de sănătate
(PSSS) va fi acordat asiguraţilor cu venituri mici şi persoanelor asistate
social, pentru servicii de sănătate cu risc funcţional/vital altele decât cele
din pachetul de bază, decontate de la bugetul de stat.
Asigurările facultative de sănătate se
adresează asiguraţilor cu PSSB, care pot opta pentru un pachet de asigurări facultative de sănătate (sistem prin care un
asigurator constituie un fond de asigurare, prin contribuţia unui număr de
asiguraţi expuşi la producerea riscului de îmbolnăvire, care nu este acoperit
de asigurările obligatorii). Pentru serviciile
de sănătate de tip complementar se suportă total sau parţial contribuţia
personală a asiguraţilor pentru unele servicii medicale, medicamente şi
dispozitive medicale din pachetul de servicii de sănătate de bază. Pentru serviciile de sănătate de tip suplimentar
se suportă total sau parţial plata pentru orice tip de servicii necuprinse în
pachetul de servicii de sănătate de bază, opţiunea pentru un anumit personal
medical, solicitarea unei a doua opinii medicale, condiţii hoteliere
superioare, alte servicii de sănătate specificate în contractul de asigurare
facultativă.
Printre
principiile noului proiect este inclusă şi alegerea liberă (şi informată) de către
asiguraţi atât a asiguratorului, cât şi a furnizorilor de servicii (de pe lista
asiguratorului).
Casele
de asigurări de sănătate ar urma, conform proiectului MS, să se transforme în
societăţi mutuale de asigurări de sănătate. Fiecare asigurat s-ar înscrie într-o
astfel de asociaţie, la alegere, sau la un asigurator privat. Cele 42 de case
judeţene existente ar urma să fie transferate către societăţile mutuale de
asigurări. Casa Naţională de Asigurări de Sănătate ar trebui să devină
autoritate naţională cu atribuţii de reglementare a asigurărilor obligatorii de
sănătate (ANRAOS).
Colectarea
contribuţiilor asiguraţilor se va face, conform proiectului, tot de către
Ministerul Finanţelor Publice (prin intermediul Agenţiei Naţionale de
Administrare Fiscală, într-un cont
distinct), urmând ca MFP să actualizeze lunar informaţiile despre contul
curent şi despre soldul final al fiecărei luni, despre toate rulajele si
tranzacţiile desfăşurate în luna respectivă. FNUASS va fi gestionat de ANRAOS.
Câteva
categorii sociale vor fi scutite de coplată
(suma fixă care reprezintă plata
contribuţiei băneşti a asiguratului pentru a putea beneficia de serviciile de sănătate
din pachetul de servicii de sănătate de bază din cadrul sistemului de asigurări
obligatorii de sănătate, încasată suplimentar de furnizor).
Spitalele ar urma, conform noului
proiect, să fie organizate în unităţi
nebugetare şi să aibă libertatea de a face angajări şi de a stabili
salariile în funcţie de competenţă. Spitalele publice se vor putea organiza ca
instituţii de sănătate autonome financiar, care nu se încadrează în categoria
instituţiilor publice bugetare. Se vor păstra formele de organizare de tipul
institut, spital universitar, spital clinic.
Spitalele
vor fi acreditate de Agenţia Naţională de Management al Calităţii în Sănătate
(ANMCS), care ar urma să includă şi actuala Comisie Naţională de Acreditare a
Spitalelor. ANMCS ar trebui să coordoneze asigurarea calităţii în sistemul de sănătate,
în baza strategiei naţionale pentru asigurarea calităţii serviciilor de sănătate
şi a strategiei naţionale informatice în sănătate.
Sistemul
de asigurare a calităţii ar trebui să menţină şi să contribuie la creşterea
calităţii serviciilor de sănătate şi a satisfacţiei pacientului, dar şi să
eficientizeze cheltuirea fondurilor în sistemul de sănătate.
N.
red.: Numărând aproape 300 de pagini, noul proiect vine cu propuneri de modificări
substanţiale în majoritatea aspectelor de organizare şi funcţionare a
sistemului românesc de sănătate. Vom reveni pe larg, în numărul viitor, cu
prezentarea schimbărilor importante propuse de Ministerul Sănătăţii. Riscul
major, în livrarea „la pachet“ a unei legislaţii stufoase, constă tocmai în
concentrarea atenţiei generale către câteva
aspecte, mai vizibile şi mai uşor de dezbătut, în vreme ce altele rămân
neobservate şi pentru că „nu fac rating/audienţă“.
