Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Știri

De la Magellan la Montagnier

Viața Medicală
Dr. Maria DRAGOTĂ joi, 27 septembrie 2012

Este vorba despre profesorul Luc Montagnier, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină (2008), a cărui vizită în ţara noastră  a constituit evenimentul-pilot al proiectului „Momentul Magellan“ – contribuţia românească la programul UNESCO Global Ethics.

 

   La 20 septembrie 1519, Ferdinand Magellan pornea, din Spania,  prin vest, cu o flotă de cinci corăbii, într-o expediţie fără precedent, spre Asia. Rămâne un simbol al dorinţei şi al curajului de a explora noi teritorii terestre, dar şi de cunoaştere. La 18 septembrie a.c., Alumnus Club pentru UNESCO şi Fundaţia Spandugino au lansat, în Capitală, Proiectul „Momentul Magellan“, contribuţia românească la Programul Global Ethics – Save the Planet Earth, iniţiat de Federaţia Mondială a Asociaţiilor, Centrelor, şi Cluburilor pentru UNESCO, ce vizează stabilirea unei punţi de legătură între opinia publică şi politicile publice, promovarea unui nou cadru privind etica la nivel global, bazat pe valorile drepturilor omului, problemele emergente culturale, ştiinţifice, sociale, economice şi de mediu. Plănuit să se defăşoare în perioada 2012–2016, „Momentul Magellan“ vrea să lanseze un demers creator prin punerea în valoare a patri­mo­niului cultural-ştiinţific naţional şi european. Primul an este dedicat medicinii, iar evenimentul-pilot l-a constituit invitarea în ţara noastră a prof. dr. Luc Montagnier, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în 2008 (îm­preună cu dr. FranÎoise Barré-Sinoussi), pentru descoperirea virusului imunodeficienţei umane (HIV). Deloc întâmplător, dacă amintim cuvintele profesorului Montagnier: „Primul lucru care a determinat intrarea mea într-un laborator a fost curiozitatea. A cunoaşte, a explica de unde venim, ce anume suntem. După care a fost satisfacţia de a descoperi, de a explora noi domenii, de a zgâlţâi necu­noscutul“. Mentalitate de Magellan!
   La Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila“ a avut loc o conferinţă de presă, în cadrul căreia prof. dr. Adrian Streinu-Cercel, preşedin­tele Senatului instituţiei-gazdă, a prezentat o scurtă biografie a ilustrului invitat, care este şi doctor honoris causa al UMF bucureştene, şi i-a înmânat, în numele acesteia, o Diplomă de excelenţă şi o plachetă omagială. Acad. Ioanel Sinescu, rectorul UMF „Carol Davila“, a subliniat faptul că profesorul Montagnier este membru de onoare al acestei universităţi şi i-a evocat  pe prof. dr. George Emil Palade şi prof. dr. Ioan Moraru, absolvenţi, apoi cadre didactice ale Facultăţii de Medicină bucureştene, ambii laureaţi ai premiului Nobel – pentru medicină, „pentru descoperiri privind organizarea funcţională a celulei ce au avut un rol esenţial în dezvoltarea biologiei celulare moderne“, în 1974, respectiv pentru pace, în 1985, ca membru al Organizaţiei „Medicii lumii pentru prevenirea războiului nuclear“. Prof. dr. Sorin Oprescu, primarul Capitalei, i-a înmânat invitatului Placheta Municipiului Bucureşti, în semn de recunoaştere a contribuţiei sale la dezvoltarea ştiinţelor medicale. În continuare, au luat cuvântul dl George Christophides, preşedintele Federaţiei Mondiale a Cluburilor, Centrelor şi Asociaţiilor pentru UNESCO, dnele Daniela Popescu, preşedinta Federaţiei Române a Asociaţiilor, Centrelor şi Cluburilor pentru UNESCO, Lavinia Spandonide, preşedinta Fundaţiei Spandugino şi directoarea editurii cu acelaşi nume, Ana Dumitrescu, reprezentant UNESCO la Paris. Au fost creionate scopurile programului Global Ethics şi ale proiectului „Momentul Magellan“, cu accent pe activităţile ce ţintesc medicina, între care se numără apariţia volumului „Centenar George Emil Palade (1912–2008) – Crestomaţie de familie“, a unor cărţi cu mărturii ale pacienţilor cu boli cronice, conferinţa „State-of-the-Art – neuroborelioză, boala Lyme“, în cadrul Zilelor Ştiinţifice ale Institutului Naţional de Boli Infecţioase „Prof. dr. Matei Balş“ etc.  Prin toate aceste evenimente, se doreşte sublinierea importanţei eticii medicale, a materialelor care contribuie la formarea profilului moral şi spiritual al viitoarelor cadre medicale. Totodată, a fost lansată cartea Laureatul Nobel şi călugărul – Dialoguri ale vremurilor noastre, apărută la Editura Spandugino. Protagoniştii sunt Luc Montagnier, laureat al premiului Nobel pentru Medicină, şi Michel Niaussat, călugăr cistercian, intervievaţi de Philippe Harrouard. Unul din semnalele desprinse din dialog constă în conştientizarea publicului larg în legătură cu nevoia de acces la informaţie diseminată de către specialişti.
  Momentul cel mai aşteptat al reuniunii l-a constituit conferinţa medicală susţinută de prof. dr. Luc Montagnier, având tema „Factorul infecţios în bolile cronice“. Cercetarea în SIDA nu s-a încheiat, a declarat domnia sa, există tratamente care permit persoanelor afectate de boală să trăiască în condiţii bune, dar ele nu sunt vindecate. În ţările sărace, nu toţi pacienţii ajung să fie trataţi. Se ridică întrebarea de ce virusul rezistă în organism, în ciuda tratamentului? Există rezervoare de virus insensibil la terapie, care trebuie identificate, apoi găsită medicaţia care să le atace. ADN-ul virusului latent este integrat în cromozomii celulelor-gazdă, nefiind detectat în sânge. Pe lângă terapia convenţională, de inhibare a agenţilor patogeni, sunt necesare tratamente complementare, antioxidante şi de stimulare a sistemului imunitar, neagresive, cu mijloace naturale, cum ar fi combinaţii de extracte din plante, dovedite eficiente de medicina empirică. Ne îndreptăm spre o medicină ce va trebui să îndeplinească patru condiţii, „cei 4 P“: preventivă, predictivă, personalizată şi participativă. În opinia vorbitorului, prea mult suntem concentraţi asupra simptomelor şi prea puţin asupra cauzelor. Printre măsurile preventive se înscrie şi reducerea stresului oxidativ. Factorul infecţios este implicat în multe boli cronice, diferite virusuri şi bacterii pot declanşa anumite forme de cancer direct sau indirect, prin stres oxidativ. Aşadar, strategiile de cercetare în aceste boli ar trebui să vizeze identificarea agenţilor infecţioşi şi evaluarea implicării stresului oxidativ, iar terapia să se adreseze acestor aspecte. Este necesară punerea la punct a tehnicilor de detecţie a formelor latente ale agenţilor infecţioşi. Profesorul Montagnier a prezentat cercetările proprii privind aceste subiecte: evaluarea efectului terapeutic al extractului de papaya fermentată la pacienţii cu sindrom de intoleranţă la câmpurile electromagnetice, asociat cu balanţa ameliorată a stresului oxidativ, respectiv abordarea fizică şi moleculară a explorării rolului infecţiei latente în bolile cronice. S-a descoperit că ADN-ul anumitor virusuri (HIV 1, gripal A, VHB, VHC) şi bacterii (Staphylococcus, Streptococcus, Pseudo­monas, Salmonella, Clostridium, Proteus mirabilis, Borrelia burgdorferi) are proprie­tatea de a emite radiaţii electromagnetice de frecvenţă joasă (500–2.000 Hz), ce pot fi detectate în anumite diluţii ale filtratelor (100, 20, 15 nM) din culturi sau în plasma persoanelor infectate cu aceste microorganisme. Semnalele de frecvenţă ultrajoasă sunt produse în apă de nanostructuri ce au mărimea proporţională cu a microorganismelor din care au derivat şi care poartă informaţia specifică ADN. Aplicaţiile medicale ale metodei constau în identificarea bacteriilor posibil implicate în boli precum Alzheimer, Parkinson, scleroza multiplă, artrita reumatoidă, forme de autism, cancere etc.
   Seara, în cadrul Conferinţelor Ateneului Român,  pe scena prestigiosului lăcaş de cultură a avut loc un captivant dialog cultural-ştiinţific între prof. dr. Luc Montagnier şi acad. Solomon Marcus, eveniment în deschiderea căruia dnii Philippe Gustin, ambasadorul Franţei la Bucureşti, George Christophides şi Andrei Dimitriu, directorul Ateneului, au rostit scurte alocuţiuni, iar chitaristul Costin Soare şi flautistul Ion Bogdan Ştefănescu au susţinut un moment artistic din muzică de Mozart, Chopin şi Bach. Savantul francez a lansat ideea că trebuie să trecem la o viziune transversală asupra sănătăţii, de la cea verticală şi segmentată, ceea ce ar însemna să scoatem sănătatea din spitale şi să o dezvoltăm în şcoli, întreprinderi, cluburi de sport, în viaţa cotidiană. De asemenea, a subliniat faptul că medicinile tradiţionale împărtăşesc, din cele mai vechi timpuri, viziunea holistică, ce integrează omul în toate dimensiunile lui, iar medicina occidentală ar avea numai de câştigat dacă şi-ar aminti aceasta şi ar aborda holistic îngrijirile centrate pe persoană şi pe relaţiile interpersonale. Dintotdeauna, prevenţia a fost mult mai uşoară şi mai ieftină decât tratamentul. Există două pericole, de a susţine că nimic nu e sigur şi de a crede în cercetări ştiinţifice de neschimbat. Sunt necesare schimbări de paradigmă, de exemplu trebuie să luăm în considerare şi să admitem faptul demonstrat ştiinţific că informaţia se transmite nu doar material, ci şi prin radiaţii electromagnetice, existând o întrepătrundere cu fizica cuantică. Nu este vorba doar de interacţiune a moleculelor prin contact fizic, ci şi de acţiuni la distanţă. Profesorul Montagnier a asigurat auditoriul că va continua cercetările cu pasiune şi cu bucuria de a transmite cunoştinţele generaţiilor următoare.
   La 19 septembrie a.c., invitatul străin a vizitat Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Prof. dr. Matei Balş“ Bucureşti.
 

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 160 de lei
  • Digital – 103 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.