La 20 septembrie 1519, Ferdinand Magellan
pornea, din Spania, prin vest, cu o flotă
de cinci corăbii, într-o expediţie fără precedent, spre Asia. Rămâne un simbol
al dorinţei şi al curajului de a explora noi teritorii terestre, dar şi de
cunoaştere. La 18 septembrie a.c., Alumnus Club pentru UNESCO şi Fundaţia
Spandugino au lansat, în Capitală, Proiectul „Momentul Magellan“, contribuţia românească la Programul Global Ethics – Save the Planet Earth,
iniţiat de Federaţia Mondială a Asociaţiilor, Centrelor, şi Cluburilor pentru
UNESCO, ce vizează stabilirea unei punţi de legătură între opinia publică şi
politicile publice, promovarea unui nou cadru privind etica la nivel global,
bazat pe valorile drepturilor omului, problemele emergente culturale, ştiinţifice,
sociale, economice şi de mediu. Plănuit să se defăşoare în perioada 2012–2016,
„Momentul Magellan“ vrea să lanseze un demers creator prin punerea în valoare a
patrimoniului cultural-ştiinţific naţional şi european. Primul an este
dedicat medicinii, 
iar evenimentul-pilot l-a constituit invitarea în ţara
noastră a prof. dr. Luc Montagnier,
laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în 2008 (împreună cu dr. FranÎoise
Barré-Sinoussi), pentru descoperirea virusului imunodeficienţei umane (HIV).
Deloc întâmplător, dacă amintim cuvintele profesorului Montagnier: „Primul
lucru care a determinat intrarea mea într-un laborator a fost curiozitatea. A
cunoaşte, a explica de unde venim, ce anume suntem. După care a fost satisfacţia
de a descoperi, de a explora noi domenii, de a zgâlţâi necunoscutul“.
Mentalitate de Magellan!
La Universitatea de Medicină şi Farmacie
„Carol Davila“ a avut loc o conferinţă de presă, în cadrul căreia prof. dr.
Adrian Streinu-Cercel, preşedintele Senatului instituţiei-gazdă, a prezentat o
scurtă biografie a ilustrului invitat, care este şi doctor honoris causa al UMF
bucureştene, şi i-a înmânat, în numele acesteia, o Diplomă de excelenţă şi o
plachetă omagială. Acad. Ioanel Sinescu, rectorul UMF „Carol Davila“, a
subliniat faptul că profesorul Montagnier este membru de onoare al acestei
universităţi şi i-a evocat pe prof. dr.
George Emil Palade şi prof. dr. Ioan Moraru, absolvenţi, apoi cadre didactice
ale Facultăţii de Medicină bucureştene, ambii laureaţi ai premiului Nobel –
pentru medicină, „pentru descoperiri privind organizarea funcţională a celulei
ce au avut un rol esenţial în dezvoltarea biologiei celulare moderne“, în 1974,
respectiv pentru pace, în 1985, ca membru al Organizaţiei „Medicii lumii pentru
prevenirea războiului nuclear“. Prof. dr. Sorin Oprescu, primarul Capitalei,
i-a înmânat invitatului Placheta Municipiului Bucureşti, în semn de recunoaştere
a contribuţiei sale la dezvoltarea ştiinţelor medicale. În continuare, au luat
cuvântul dl George Christophides, preşedintele Federaţiei Mondiale a
Cluburilor, Centrelor şi Asociaţiilor pentru UNESCO, dnele Daniela Popescu, preşedinta
Federaţiei Române a Asociaţiilor, Centrelor şi Cluburilor pentru UNESCO,
Lavinia Spandonide, preşedinta Fundaţiei Spandugino şi directoarea editurii cu
acelaşi nume, Ana Dumitrescu, reprezentant UNESCO la Paris. Au fost creionate
scopurile programului Global Ethics şi
ale proiectului „Momentul Magellan“, cu accent pe activităţile ce ţintesc
medicina, între care se numără apariţia volumului „Centenar George Emil Palade
(1912–2008) – Crestomaţie de familie“, a unor cărţi cu mărturii ale pacienţilor
cu boli cronice, conferinţa „State-of-the-Art
– neuroborelioză, boala Lyme“, în cadrul Zilelor Ştiinţifice ale Institutului
Naţional de Boli Infecţioase „Prof. dr. Matei Balş“ etc. Prin toate aceste evenimente, se doreşte
sublinierea importanţei eticii medicale, a materialelor care contribuie la
formarea profilului moral şi spiritual al viitoarelor cadre medicale. Totodată,
a fost lansată cartea Laureatul Nobel şi
călugărul – Dialoguri ale vremurilor noastre, apărută la Editura
Spandugino. Protagoniştii sunt Luc
Montagnier, laureat al premiului Nobel pentru Medicină, şi Michel Niaussat, călugăr
cistercian, intervievaţi de Philippe Harrouard. Unul din semnalele desprinse
din dialog constă în conştientizarea publicului larg în legătură cu nevoia de
acces la informaţie diseminată de către specialişti.
Momentul cel mai aşteptat al reuniunii l-a
constituit conferinţa medicală susţinută de prof. dr. Luc Montagnier, având
tema „Factorul infecţios în bolile cronice“. Cercetarea în SIDA nu s-a
încheiat, a declarat domnia sa, există tratamente care permit persoanelor
afectate de boală să trăiască în condiţii bune, dar ele nu sunt vindecate. În ţările
sărace, nu toţi pacienţii ajung să fie trataţi. Se ridică întrebarea de ce
virusul rezistă în organism, în ciuda tratamentului? Există rezervoare de virus
insensibil la terapie, care trebuie identificate, apoi găsită medicaţia care să
le atace. ADN-ul virusului latent este integrat în cromozomii celulelor-gazdă,
nefiind detectat în sânge. Pe lângă terapia convenţională, de inhibare a agenţilor
patogeni, sunt necesare tratamente complementare, antioxidante şi de stimulare
a sistemului imunitar, neagresive, cu mijloace naturale, cum ar fi combinaţii
de extracte din plante, dovedite eficiente de medicina empirică. Ne îndreptăm
spre o medicină ce va trebui să îndeplinească patru condiţii, „cei 4 P“:
preventivă, predictivă, personalizată şi participativă. În opinia vorbitorului,
prea mult suntem concentraţi asupra simptomelor şi
prea puţin asupra cauzelor.
Printre măsurile preventive se înscrie şi reducerea stresului oxidativ.
Factorul infecţios este implicat în multe boli cronice, diferite virusuri şi
bacterii pot declanşa anumite forme de cancer direct sau indirect, prin stres
oxidativ. Aşadar, strategiile de cercetare în aceste boli ar trebui să vizeze
identificarea agenţilor infecţioşi şi evaluarea implicării stresului oxidativ,
iar terapia să se adreseze acestor aspecte. Este necesară punerea la punct a
tehnicilor de detecţie a formelor latente ale agenţilor infecţioşi. Profesorul
Montagnier a prezentat cercetările proprii privind aceste subiecte: evaluarea
efectului terapeutic al extractului de papaya fermentată la pacienţii cu
sindrom de intoleranţă la câmpurile electromagnetice, asociat cu balanţa
ameliorată a stresului oxidativ, respectiv abordarea fizică şi moleculară a
explorării rolului infecţiei latente în bolile cronice. S-a descoperit că
ADN-ul anumitor virusuri (HIV 1, gripal
A, VHB, VHC) şi bacterii (Staphylococcus,
Streptococcus, Pseudomonas, Salmonella, Clostridium, Proteus mirabilis,
Borrelia burgdorferi) are proprietatea de a emite radiaţii
electromagnetice de frecvenţă joasă (500–2.000 Hz), ce pot fi detectate în
anumite diluţii ale filtratelor (100, 20, 15 nM) din culturi sau în plasma
persoanelor infectate cu aceste microorganisme. Semnalele de frecvenţă
ultrajoasă sunt produse în apă de nanostructuri ce au mărimea proporţională cu
a microorganismelor din care au derivat şi care poartă informaţia specifică
ADN. Aplicaţiile medicale ale metodei constau în identificarea bacteriilor
posibil implicate în boli precum Alzheimer, Parkinson, scleroza multiplă,
artrita reumatoidă, forme de autism, cancere etc.
Seara, în cadrul Conferinţelor Ateneului
Român, pe scena prestigiosului lăcaş de
cultură a avut loc un captivant dialog cultural-ştiinţific între prof. dr. Luc
Montagnier şi acad. Solomon Marcus, eveniment în deschiderea căruia dnii
Philippe Gustin, ambasadorul Franţei la Bucureşti, George Christophides şi
Andrei Dimitriu, directorul Ateneului, au rostit scurte alocuţiuni, iar
chitaristul Costin Soare şi flautistul Ion Bogdan Ştefănescu au susţinut un
moment artistic din muzică de Mozart, Chopin şi Bach. Savantul francez a lansat
ideea că trebuie să trecem la o viziune transversală asupra sănătăţii, de la
cea verticală şi segmentată, ceea ce ar însemna să scoatem sănătatea din
spitale şi să o dezvoltăm în şcoli, întreprinderi, cluburi de sport, în viaţa
cotidiană. De asemenea, a subliniat faptul că medicinile tradiţionale împărtăşesc,
din cele mai vechi timpuri, viziunea holistică, ce integrează omul în toate
dimensiunile lui, iar medicina occidentală ar avea numai de câştigat dacă şi-ar
aminti aceasta şi ar aborda holistic îngrijirile centrate pe persoană şi pe
relaţiile interpersonale. Dintotdeauna, prevenţia a fost mult mai uşoară şi mai
ieftină decât tratamentul. Există două pericole, de a susţine că nimic nu e
sigur şi de a crede în cercetări ştiinţifice de neschimbat. Sunt necesare
schimbări de paradigmă, de exemplu trebuie să luăm în considerare şi să admitem
faptul demonstrat ştiinţific că informaţia se transmite nu doar material, ci şi
prin radiaţii electromagnetice, existând o întrepătrundere cu fizica cuantică.
Nu este vorba doar de interacţiune a moleculelor prin contact fizic, ci şi de
acţiuni la distanţă. Profesorul Montagnier a asigurat auditoriul că va continua
cercetările cu pasiune şi cu bucuria de a transmite cunoştinţele generaţiilor
următoare.
La 19 septembrie a.c., invitatul străin a
vizitat Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Prof. dr. Matei Balş“ Bucureşti.
