Printr-un
comunicat de presă, dr. Doru Bădescu, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări
de Sănătate (CNAS), a anunţat că a făcut cinci sesizări la Direcţia Naţională
Anticorupţie (DNA) privind raportarea şi decontarea serviciilor de sănătate,
precum şi modul în care au fost cheltuiţi banii alocaţi de la FNUASS. Prima
sesizare a fost înaintată la 18 iulie şi a vizat activitatea CAS Iaşi, unde, la
26 de furnizori de servicii medicale clinice, ponderea pacienţilor în urgenţă a
depăşit media pe ţară de 33%, ajungând până la 95,65%. O altă neregulă a vizat
raportarea de investigaţii multiple pe acelaşi pacient, dar şi servicii
medicale raportate, dar neefectuate. Tot în luna iulie, a fost depusă o
sesizare cu privire la activităţi ale CASMB, referitoare la decontarea unor
servicii neefectuate de furnizori şi nerespectarea procedurilor de achiziţie
publică privind închirierea sediului în perioada 2010–2012. În luna septembrie,
a fost depusă o nouă sesizare care a vizat activitatea CASMB, de data aceasta
fiind urmărit modul de exercitare a atribuţiilor de către persoanele
responsabile cu organizarea şi desfăşurarea activităţii financiar-contabile a
CASMB. Ultimele două sesizări au fost făcute la DNA în luna octombrie şi au
vizat procesul de implementare a cardului electronic al asiguratului şi modul
în care s-au efectuat investiţiile în Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI).
Potrivit şefului CNAS, sumele cheltuite pentru realizarea celor două servicii
sunt mult prea mari, comparativ cu realitatea. Se pare că, pe durata derulării
investiţiei în SIUI, contractul iniţial a fost modificat prin 18 acte adiţionale,
în perioada 2002–2011.
Având
în vedere neregulile descoperite, conducerea CNAS a lansat o serie de mecanisme
de monitorizare şi control în scopul depistării rapide a oricărei posibilităţi
de fraudă, printre care se numără şi un ordin privind verificarea operativă a
realităţii serviciilor raportate spre decontare a tuturor furnizorilor de
servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale, înaintea efectuării plăţii
acestora. De asemenea, asiguratul, în calitate de contribuabil şi de
beneficiar, are posibilitatea de a verifica serviciile medicale raportate pe
numele său. Totodată, va fi verificat la nivel naţional modul de derulare a
programului naţional de diabet zaharat, pornind de la respectarea
protocoalelor, prescrierea corectă a medicamentelor şi verificarea competenţelor
în diabet şi boli de nutriţie a medicilor prescriptori.
