Newsflash
Internaționale

Cum tratăm hipotensiunea indusă de sepsis?

de Dr. Diana Andronache - ian. 27 2023
Cum tratăm hipotensiunea indusă de sepsis?

Utilizarea unei strategii restrictive în ceea ce privește administrarea lichidelor în rândul pacienţilor cu hipotensiune arterială indusă de sepsis nu a dus la o mortalitate semnificativ mai mică.

sange

Sepsisul este un sindrom clinic caracterizat prin inflamaţie sistemică apărută în contextul unui proces infecţios. Există un continuum de severitate care variază de la sepsis la șoc septic. Piatra de temelie a resuscitării iniţiale este restabilirea rapidă a perfuziei și administrarea precoce a antibioticelor.

În rândul pacienţilor cu sepsis, hipovolemia intravasculară este tipică și poate fi severă, rezultat al vasodilataţiei, necesitând resuscitare rapidă cu lichide. Scopul terapiei iniţiale cu fluide este de a crește volumul intravascular. Astfel se crește perfuzia macrovasculară și microvasculară, cu scopul de a lupta împotriva hipoperfuziei de organ. Însă resuscitarea intravenoasă cu fluide poate determina apariţia coagulopatiei diluţionale, supraîncărcarea cu lichide și edem.

În plus, este utilizată terapia cu vasopresoare, deși presupune la rândul său anumite riscuri, pentru a trata hipoperfuzia prin inducerea constricţiei arteriolelor și venulelor și prin creșterea contractilităţii cardiace.

Strategia de administrare a unor volume mari de lichid este frecvent întâlnită în practică. Însă există argumente bazate pe factori fiziologici și pe date observaţionale care oferă o justificare puternică pentru o abordare alternativă. Aceasta utilizează volume mai mici de lichid și susţine iniţierea mai devreme a terapiei cu agenţi vasopresori, cea din urmă fiind numită strategie restrictivă a fluidelor. Lipsa unor date solide care să ghideze deciziile terapeutice contribuie la variabilitatea și controversa actuală în ceea ce privește abordarea privind utilizarea fluidelor și a vasopresoarelor, în special în faza precoce a resuscitării în cazul unui sepsis.

Strategii cu rezultate similare

        Studiul CLOVERS (Crystalloid Liberal or Vasopressors Early Resuscitation in Sepsis) a fost conceput pentru a compara efectele unei strategii restrictive de fluide – fiind utilizate precoce vasopresoarele – cu o strategie liberă a fluidelor, care presupune administrarea unor volume mari de lichid. În acest studiu au fost incluși 1.563 de pacienţi (782 în grupul cu fluide restrictive și 781 în grupul cu fluide libere). Timpul mediu de la îndeplinirea criteriilor de eligibilitate până la randomizare a fost similar între cele două grupuri.

        În primele șase ore după randomizare, volumul de lichid administrat intravenos a fost în medie de 500 ml în grupul cu fluide restrictive și de 2.300 ml în grupul cu fluide libere. Vasopresoarele au fost utilizate mai frecvent în grupul cu fluide restrictive, comparativ cu grupul cu fluide libere (59% faţă de 37%), iniţiate mai devreme și utilizate mai mult timp în primele 24 de ore.

        Decesul de orice cauză, înainte de externarea acasă până în ziua 90, a avut loc la 109 pacienţi (14%) în grupul cu fluide restrictive și la 116 pacienţi (14,9%) în grupul cu fluide libere. Numărul de evenimente adverse grave raportate a fost similar între cele două grupuri. Au fost însă raportate mai puţine episoade de supraîncărcare lichidiană în grupul cu lichid restrictiv – mai puţine evenimente adverse grave de edem pulmonar –, faţă de grupul cu fluide libere.

        Datele obţinute arată astfel că cele două strategii diferite de resuscitare, pentru gestionarea în primele 24 de ore a hipotensiunii arteriale induse de sepsis, nu au documentat diferenţe semnificative în ceea ce privește rezultatul primar, și anume rata de mortalitate înainte de externare până în ziua 90.

 


Notă autor:

https://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJMoa2212663

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe