Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Știri

Cum pot fi prevenite bolile cronice netransmisibile

Viața Medicală
Dan Dumitru MIHALACHE miercuri, 20 februarie 2013
   „Inamici publici“ ai secolului XXI, potrivit ultimelor statistici internaţionale, bolile cronice netransmisibile sunt responsabile de peste 60% din decesele înregistrate anual în toată lumea. Nu mai puţin de 17 milioane de persoane mor din cauza bolilor cardiovasculare, peste şapte milioane şi jumătate de cancer, peste patru milioane de boli pulmonare, aproape un milion şi jumătate de diabet şi lista e lungă.
   Sub ameninţarea acestei probleme de sănătate publică, cu impact socioeconomic major, spre sfârşitul anului trecut, statele membre ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii au stabilit o agendă comună de combatere a celor mai frecvente boli cronice netransmisibile. Vizată a fost adoptarea unor acţiuni orientate, multisectoriale şi interstatale, cu scopul de a reduce cu 25%, până în anul 2025, numărul deceselor premature cauzate de aceste afecţiuni.
   În acord cu dezbaterile de la nivel mondial, la Bucureşti, la începutul acestei luni, s-a desfăşurat al doilea congres naţional privind bolile cronice netransmisibile, organizat sub egida Academiei Române. Cu această ocazie, acad. Maya Simionescu, copreşedinta evenimentului, a declarat că este momentul de a acţiona în direcţia prevenţiei, printr-o abordare globală a acestor boli. Prioritare, în opinia profesorului Nicolae Hâncu, membru de onoare al Academiei Române şi copreşedintele congresului, sunt monitorizarea pacienţilor, informarea medicilor specialişti despre cum pot fi combătute bolile cronice netransmisibile şi adoptarea unui management eficient pentru controlul acestora.

Ce ştim şi ce (nu) facem

   În ceea ce priveşte diabetul zaharat, potrivit profesorului Amorin Popa, preşedintele Comisiei consulta­tive de diabet din Ministerul Sănătăţii, importantă este nutriţia preventivă. Aceasta trebuie realizată sub forma unor programe şi nu a unor activităţi individuale. Este, de asemenea, o prioritate identificarea factorilor de risc „moderni“. Rezistenţa la insulină, tulburările de somn (ignorate în prezent) ş.a. sunt factori la fel de importanţi precum cei deja cunoscuţi, „clasici“: sedentarismul, stresul, obezitatea, dislipidemia, hiperten­siunea arterială. Există dovezi că mai puţin de cinci ore de somn nocturn pot să ducă la apariţia sau agravarea diabetului.
   Prof. dr. Florin Mihălţan, preşedinte interimar al Societăţii Române de Pneumologie, este convins că ţara noastră investeşte prea mult în partea curativă a actului medical şi prea puţin în cea de prevenţie. Nu se fac investiţiile corespunzătoare şi nici nu avem o legislaţie coerentă. Nu există decizii politice la nivelul la care s-ar dori, nu se cunosc multe din aspectele epidemiologice, în condiţiile în care tabagismul – mai ales cel pasiv – creează şi întăreşte supremaţia concernelor de ţigări, în dauna cuvântului societăţilor medicale.
   Anul trecut, spune specialistul, a existat un demers legislativ adresat Parlamentului, pe zona de control al tabagismului, semnat de mai multe societăţi medicale, pentru a corecta legislaţia actuală, în concordanţă cu cea europeană. În caz contrar, „s-ar putea să avem doar păduri, fără copaci: suntem specialişti în defrişări“. Din păcate, mai spune profesorul Mihălţan, suntem din ce în ce mai deficitari şi în ceea ce priveşte numărul specialiştilor din pneumologie. Presiunea venită din partea pacienţilor este tot mai mare, din această cauză, ceea ce va conduce la o diminuare a timpului alocat acţiunilor profilactice.

Noi factori de risc

   Ce ştim în ceea ce priveşte cardiologia românească? „Trei lucruri mari“, afirmă prof. dr. Dragoş Vinereanu, preşedintele Comisiei consultative de cardiologie din MS. Unul ar fi legat de mortalitate şi morbiditate, în continuare mari – suntem în „topul“ european, dar cu o oarecare tendinţă de reducere în ultimii 10–15 ani. Apoi, principalii factori de risc: HTA şi dislipidemia, urmate de diabet şi fumat (încă subevaluat la noi). Şi, nu în ultimul rând, ştim că diferenţele regionale – atât în ceea ce priveşte prevalenţa HTA, cât şi a diabetului ori dislipidemiei – sunt deseori importante şi cu implicaţii serioase în implementarea măsurilor de prevenţie.
   Mai ştim însă că au apărut şi factori noi de risc. E drept, mai puţin studiaţi, evaluaţi şi luaţi în considerare în România: factorii psihologici, depresia şi stresul acut, deja introduşi în ghidurile internaţionale.

Mintea medicului şi creierul pacientului

     Prof. dr. Ion Bruckner, preşedintele Societăţii Române de Medicină Internă, ne spune şi ce ar trebui să mai facem pe această zonă. Este nevoie, aşadar, de o perfecţionare continuă a cunoaşterii, de o aplicare cât mai corectă a ghidurilor – dar nu mecanic, ci diferenţiat şi „folosindu-ne mintea“. Apoi, este nevoie de o mai bună educaţie a bolnavilor, a personalului medical, dar şi a factorilor sociali. Iar după educaţie, „ar trebui să ne ocupăm puţin şi de modul în care este privită meseria noastră“, mai spune specialistul.
   Despre afecţiunile cerebrovasculare ştim că, în continuare, în România, în egală măsură cu bolile coronariene, sunt principala cauză de mortalitate. Cu o particularitate: sunt principala cauză de invaliditate în populaţia adultă. Un concept pe care tot corpul medical trebuie să şi-l însuşească, spune prof. dr. Ovidiu Băjenaru, preşedintele Societăţii de Neurologie din România, este acela că persoanele care prezintă risc vascular, metabolic, de diabet zaharat şi, în mod deosebit, rezistenţă la insulină, sindrom metabolic, au un risc crescut de afecţiuni cerebrovasculare. Prevenţia primară, în cazul acestora, se suprapune celei pentru bolile coronariene, particularizarea venind ulterior, după ce apare accidentul vascular cerebral. Dacă, pentru urgenţele cardiovasculare, există o uşoară marjă temporală de acţiune, pentru creier nu se poate pierde nicio secundă. Este deci necesară organizarea şi coordonarea sistemului de intervenţie în urgenţă de aşa natură încât, atunci când există suspiciune de AVC, promptitudinea să fie maximă.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.