Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Știri

Copiii şi instituţionalizarea

Viața Medicală
Dr. Maria DRAGOTĂ joi, 28 noiembrie 2013
   Mediul optim pentru viaţa şi dezvoltarea copiilor este, cum bine se ştie, familia, dar sunt cazuri când aceştia trebuie să fie încredinţaţi instituţiilor de ocrotire. În recomandarea sa cu privire la drepturile copiilor instituţionalizaţi, Consiliul Europei încurajează toate statele membre să adopte măsuri legislative şi politice pentru a garanta respectarea anumitor principii de bază şi norme de calitate. Cum stau lucrurile în realitate, la noi? Institutul pentru Dezvoltarea Copilului, în parteneriat cu Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Fundaţia SERA România şi Federaţia Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Copil au organizat, la 13 noiembrie 2013, conferinţa cu tema „Efectele instituţionalizării asupra dezvoltării copilului. Observaţie, diagnostic, prevenire a consecinţelor de lungă durată“, la care au participat reprezentanţi ai MMFPSPV, Ministerului Educaţiei Naţionale, parlamentari, directori ai direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului din ţară, medici specialişti şi reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale din domeniu. În cadrul evenimentului au fost prezentate concluziile parţiale ale unei cercetări ce a vizat studiul comparativ al dezvoltării copiilor instituţionalizaţi şi al celor din comunitate.
   În anul 2000, trei cercetători din SUA – prof. dr. Nathan A. Fox (Universitatea Maryland), prof. dr. Charles A. Nelson III (Universitatea Harvard) şi prof. dr. Charles H. Zeanah jr. (Universitatea Tulane) – au iniţiat studiul Bucharest Early Intervention Project (BEIP), privind efectele instituţionalizării asupra dezvoltării creierului şi comportamentului copiilor. Proiectul – implementat de Fundaţia SERA România, finanţat de John T. and Catherine D. MacArthur Foundation şi coordonat ştiinţific de Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului „Dr. Alfred Rusescu“ – a avut un obiectiv social, de demarare a dezinstituţionalizării copiilor din Centrul de Plasament „Sfânta Ecaterina“ din Bucureşti, şi unul ştiinţific, de evidenţiere a dezvoltării neurocerebrale a copiilor, în trei situaţii: în familia naturală, în asistenţă maternală şi în îngrijire rezidenţială. Cercetarea a monitorizat evoluţia, în paralel, a 136 de copii instituţionalizaţi şi a 72 de copii din comunitate, care nu au fost instituţionalizaţi niciodată (grupul martor). Din grupul copiilor instituţionalizaţi, jumătate au fost plasaţi în asistenţă maternală profesionistă sau în plasament familial de comisiile de protecţie a copilului, iar jumătate au beneficiat în continuare de o măsură de protecţie rezidenţială, având în vedere că DGASPC nu a identificat o soluţie de îngrijire familială pentru ei. La momentul începerii studiului, asistenţa maternală era redusă în Bucureşti, astfel că BEIP a recrutat 58 de asistenţi maternali care au fost formaţi şi plătiţi să îngrijească 68 de copii. În faza iniţială, asistenţii maternali ai reţelei au primit salariu şi o sumă lunară de bani necesari pentru a acoperi cheltuielile legate de creşterea copiilor. Acest sprijin financiar a fost preluat ulterior de direcţiile locale de protecţie a copilului. Studiul a identificat probleme psihiatrice serioase şi disfuncţionalităţi în dezvoltarea cognitivă a celor instituţionalizaţi, fiind afectate discernământul, controlul impulsurilor şi păstrarea amintirilor. În cazul copiilor instituţionalizaţi la scurt timp după naştere, se produc modificări organice (cerebrale) ireversibile, dar intervenţia timpurie, în sensul întreruperii instituţionalizării, poate aduce progrese importante în dezvoltarea copilului.
   La copiii instituţionalizaţi încă de la naştere s-au constatat mai frecvent afectarea dezvoltării cognitive, a limbajului, a procesului de discernământ, controlului impulsurilor şi păstrării amintirilor decât la cei neinstituţionalizaţi. Intervenţia timpurie pare a remedia unele întârzieri şi deficite, însă nu pe toate. De exemplu, copiii plasaţi în asistenţă maternală au mai puţine tulburări emoţionale şi anxietăţi în comparaţie cu cei care au continuat să trăiască în instituţii. Momentul intervenţiei contează foarte mult: copiii scoşi din instituţii şi plasaţi în asistenţă maternală înaintea vârstei de doi ani au rezultate mai bune, în mod special în domeniile cognitiv (IQ mai ridicat), al dezvoltării limbajului, sănătăţii mintale, activităţii cerebrale şi abilităţilor sociale, comparativ cu cei plasaţi după vârsta de doi ani. Rezultatele testelor de inteligenţă sugerează faptul că un efect  pozitiv pe termen lung este influenţat atât de intervenţie, cât şi de continuitatea în plasamentul în cămine iubitoare. Copiii plasaţi iniţial în reţeaua de asistenţă maternală BEIP, monitorizată şi beneficiind de sprijin, şi care au rămas în acele case/cămine până la vârsta de opt ani au avut un IQ semnificativ mai mare decât cei iniţial plasaţi în reţeaua de asistenţă maternală BEIP, dar mai apoi mutaţi în alte locuri (adopţie, reintegrarea în familiile biologice sau mutarea în reţeaua de asistenţă maternală de stat).
   Evaluarea copiilor incluşi în studiu va continua până la vârsta de 18 ani, pentru a vedea cum decurge trecerea la adolescenţă, o etapă în care pot apărea tulburări psihiatrice; cercetătorii şi-au propus să investigheze dacă intervenţia are efecte de durată, dacă momentul intervenţiei asistenţei maternale sugerează existenţa unor perioade sensibile în recuperare şi să identifice mecanismele asociate recuperării în dezvoltarea cognitivă, socială şi psihologică a acestor copii.
   Din primele rezultate ale programului s-a desprins concluzia necesităţii înfiinţării unui institut de formare profesională şi de cercetare ştiinţifică fundamentală, pentru creşterea calităţii serviciilor şi sprijinirea dezvoltării sistemului de protecţie a copilului: Fundaţia „Tulane“, Fundaţia SERA România şi Academia de Ştiinţe Medicale din România au pus bazele Asociaţiei pentru Dezvoltarea Copilului, iar în 2004 a fost creat Institutul pentru Dezvoltarea Copilului. 
   Concluziile de până acum ale studiului BEIP duc la o serie de recomandări. Statul ar trebui să elaboreze intervenţii în scopul descurajării abandonului; să oprească instituţionalizarea copiilor orfani/abandonaţi; să furnizeze copiilor orfani şi abandonaţi sprijin educaţional şi psihologic de durată, precum şi alte tipuri de intervenţie sau terapie; să dezvolte un sistem de protecţie a copilului care identifică cu atenţie familii sigure şi eficiente ce pot avea grijă de copii abandonaţi/orfani; să dezvolte o reţea de asistenţă maternală de înaltă calitate, bine menţinută şi monitorizată, dacă nu sunt disponibile alte opţiuni permanente. Chiar dacă statul menţine modelul actual de asistenţi maternali angajaţi sau va folosi subvenţii, este foarte important ca ei să aibă sprijinul profesioniştilor cu experienţă în protecţia copilului. Pe măsură ce copiii intră în adolescenţă, asistenţii maternali trebuie să primească resurse suplimentare, inclusiv instruire cu privire la schimbările în dezvoltare şi comportament asociate adolescenţei, precum şi strategii pentru a gestiona provocările comportamentale pe care le-ar putea întâlni la unii copii.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 160 de lei
  • Digital – 103 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.