Peste un milion de români suferă de boala cronică de rinichi
(BCR), printre care și mulți copii, însă puțini sunt diagnosticați. Pacienții
cu BCR au un risc crescut de a necesita tratament de substituție a funcțiilor
renale prin dializă sau transplant și de a dezvolta evenimente cardiovasculare.
Acest risc poate fi redus, însă, dacă boala este diagnosticată în stadii
incipiente.
Societatea Română de Nefrologie (SRN) a celebrat, joi 10 martie,
la București, Ziua mondială a rinichiului, prin organizarea unei conferințe de
presă, ocazie cu care a tras un semnal de alarmă cu privire la frecvența și
pericolul pe care îl reprezintă BCR în rândul populației generale.
Prof. dr. Gabriel Mircescu, președintele în exercițiu al SRN, a
arătat că între 1,5 și 2 milioane de români suferă de această boală, aproape
12.000 de bolnavi se aflau în hemodializă la sfârșitul anului trecut,
aproximativ 3.500 au fost transplantați și 623 sunt tratați prin dializă
peritoneală. În 2020, se estimează că numărul bolnavilor tratați prin mijloace
de substituție a funcției renale va ajunge la 21.500, o încărcare financiară
deosebită pentru sistemul de sănătate. Tratamentul unui bolnav prin hemodializă
costă aproximativ 17.500 de euro pe an și durează atât timp cât trăiește
bolnavul, iar rata medie de supraviețuire este de peste zece ani.
În 85% din cazuri nu există manifestări clinice ale BCR, pacienții
devenind suferinzi când funcția renală este mai mică de 30–40%. Dintre aceștia,
doar o mică parte (13%) sunt văzuți inițial de nefrologi, cei mai mulți fiind
în evidența medicilor cardiologi și diabetologi.
Populația la risc de a avea BCR sunt persoanele cu hipertensiune
arterială, diabet zaharat, boli cardiovasculare sau cu rude de gradul întâi
aflate în dializă sau transplant. Persoanele de peste 65 de ani au, în proporție
de 62%, BCR, femeile fiind mai afectate decât bărbații, la fel persoanele din
mediul rural, față de cele din urban. Sunt date care sugerează dezvoltarea unor
programe multidisciplinare adresate acestor grupe de risc, consideră profesorul
Mircescu. Prevenția și intervenția în această boală trebuie să fie
multidisciplinare, cu implicarea nu numai a nefrologilor, ci și a medicilor de
familie, specialiștilor în diabetologie, nutriție, cardiologie, medicină
internă, psihologilor.
Măsurile de tratament includ, pe lângă intervenția activă a
personalului medical, și menținerea unui stil de viață sănătos: reducerea
aportului de sare, controlul greutății, renunțarea la fumat și evitarea
medicamentelor inutile (antiinflamatoare, de exemplu). Tratamentul medicamentos
este foarte eficient, dar el trebuie indicat în special în stadiile incipiente
ale bolii, pentru a avea rezultate maxime.
Din păcate, BCR este ignorată până în stadii avansate, au spus
specialiștii prezenți la conferința de presă – doi din trei pacienți sunt
diagnosticați cu boală cronică de rinichi doar când ajung la sub 15% funcție
renală. De aceea, SRN a demarat elaborarea unor protocoale comune de îngrijire
cu celelalte societăți implicate – de diabetologie, cardiologie etc.
Manifestările din anul acesta s-au desfășurat sub sloganul: „Bolile
de rinichi și copiii. Acționați imediat pentru a putea fi prevenite!“.
Activitățile de comunicare au fost axate pe împărtășirea factorilor de risc de
apariție a bolilor de rinichi la copii, măsurile principale de prevenire și
importanța depistării precoce a simptomelor. Campania a avut scopul de a scoate
în evidență importanța educației și promovării unui mod sănătos de viață
începând din fragedă copilărie până la bătrânețe.
Dr. Mihai Gafencu, pediatru, cu competență în nefrologie, la
Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Louis Țurcanu“ Timișoara, spune că
principalii factori de risc de apariție a bolilor de rinichi la copii sunt: patologia
malformativă, apoi bolile rinichiului, inclusiv foarte multe boli rare și, nu
în ultimul rând, infecțiile repetate, care dau apoi un bagaj riscant de viață și
pentru adult: „Respectivul copil va fi adultul care va dezvolta o BCR, mai mult
ca sigur“, afirmă dr. Gafencu.
Dr. Vasile Cepoi, președintele Autorității Naționale de
Management al Calității în Sănătate, a spus că nedepistarea BCR din timp
înseamnă încălcarea unui drept al pacientului. El a explicat că, de câțiva ani,
împreună cu profesorul Mircescu lucrează la un plan de introducere a
managementului de caz, plecând de la medicul de familie până la medicul
specialist, cu abordarea integrată a pacientului și monitorizarea rezultatelor,
„iar casa de asigurări să utilizeze aceste rezultate ca modalitate de plată,
stimulând în felul acesta o abordare interdisciplinară și cu eficacitate și
eficiență“.
Ziua mondială a rinichiului, lansată în anul 2006, este
rezultatul unei inițiative comune a Societății internaționale de nefrologie și
a Federației internaționale a fundațiilor rinichiului și se sărbătorește în
cea de-a doua zi de joi a lunii martie în peste o sută de țări din lume. Prin
manifestările ocazionate de această zi se încearcă aducerea în atenția
publicului larg, a medicilor și autorităților a problematicii bolilor
rinichilor, care, deși frecvente și periculoase, pot fi tratate eficient dacă
sunt descoperite la timp.
În afară de București, SRN a organizat manifestări dedicate
acestei zile și în Constanța, Timișoara, Brașov, Vaslui, Câmpia Turzii, Dej, Iași,
Deva, Jimbolia, Arad, Buziaș, Lugoj și Abrud, cu scopul de a celebra rinichii
sănătoși și promova măsurile de prevenție a afecțiunilor renale.