Consumul excesiv de
alcool poate duce nu doar la dependenţă, violenţă, dar creşte şi riscul de a
dezvolta peste 200 de boli, precum ciroză hepatică şi diverse cancere. Datele
cuprinse în Global status report on
alcohol and health 2014, dat publicităţii de Organizaţia Mondială a Sănătăţii
la 12 mai a.c., arată şi relaţii de cauzalitate între consumul nociv de alcool şi
incidenţa şi rezultatele clinice ale unor boli infecţioase precum tuberculoza,
HIV-SIDA şi pneumonia. Raportul furnizează profilurile celor 194 de state
membre OMS pentru consumul de alcool, impactul asupra sănătăţii publice şi
politicile şi intervenţiile în domeniu. Conform acestuia, în 2012, în întreaga
lume, 3,3 milioane de decese (5,9% din total) au fost cauzate de consumul dăunător
de alcool – definit drept consumul ce are consecinţe negative asupra sănătăţii şi
sociale, pentru băutor, anturajul său şi societate în general, precum şi
tiparele de consum asociate cu risc
crescut de efecte adverse asupra sănătăţii.
Pe sexe, ele înseamnă 7,6% din decesele la bărbaţi şi 4% din cele la femei.
5,1% din povara globală de boală – tradusă în 139 milioane DALYs (disability-adjusted life years) a fost
atribuibilă consumului de alcool. Distribuţia pe tipurir de afecţiuni a fost următoarea:
24,6% – tulburări neuropsihiatrice; 20,4% – leziuni neintenţionale; 15,5% –
boli cardiovasculare şi diabet; 13,6% – boli gastrointestinale; 10,3% – leziuni
intenţionale; 8,6% – cancere; 6,8% – boli infecţioase; 0,2% – boli neonatale.
În medie, în lume,
consumul mediu pentru o persoană adultă (cu vârsta de 15 ani sau peste) este de
6,2 litri de alcool pur anual, adică 13,5 g pe zi. Un sfert din acest consum a
fost neînregistrat (produs în casă ori ilegal, sau vândut în afara controlului
guvernamental). Cum cei care beau sunt în proporţie de 38,8%, fiecărui
consumator i-au revenit 17 litri de alcool pur anual. Dintre regiunile OMS,
Europa are cel mai mare consum per capita: 10,9 l de alcool pur, în 2010; urmează Americile, cu
8,4 l, Pacificul de Vest – 6,8 l şi Africa – 6 l. Cel mai redus consum a fost
înregistrat în regiunea est-mediteraneană – 0,7 l. Analiza tendinţelor arată că
nivelul consumului este stabil în Europa, Africa şi Americi în ultimii cinci
ani, iar creşteri au fost raportate în Asia de Sud-Est şi Pacificul de Vest.
Care este situaţia
din România? Proporţiile consumului înregistrat de alcool per capita (vârsta
peste 15 ani) în litri de alcool pur, după tipul de băutură, în 2010, au fost:
50% bere, 29% vin, 21% băuturi spirtoase. În 2010, consumul total de alcool per
capita (peste 15 ani) calculat doar pentru băutori a fost de 30,7 litri de
alcool pur pentru bărbaţi, 10,9 l pentru femei şi 21,3 l pentru ambele sexe.
Prevalenţa estimată a tulburărilor consumului de alcool (incluzând dependenţa
de alcool şi consumul dăunător de alcool), în 2010, a fost de 2,4% (3,8% la bărbaţi
şi 1,1% la femei).
Anumite ţări şi-au
întărit deja măsurile pentru a-şi proteja populaţia: creşterea taxelor pe
alcool, limitarea disponibilităţii alcoolului prin creşterea limitei de vârstă,
reglementarea marketingului băuturilor alcoolice. Raportul subliniază
necesitatea acţiunilor naţionale, incluzând: leadership pentru dezvoltarea
politicilor de reducere a consumului dăunător de alcool; activităţi de creştere
a conştientizării; servicii de prevenire şi tratament, iniţiative de sprijin al
screeningului.
