Newsflash
Știri

Comemorare Dan Setlacec

de Dr. Mihail MIHAILIDE - oct. 12 2011
Comemorare Dan Setlacec
   La Institutul Clinic Fundeni, în organizarea Centrului de Chirurgie Generală şi Transplant Hepatic „Dan Setlacec“ (director – prof. dr. Irinel Popescu), a avut loc vineri, 30 septembrie 2011, o importantă – prin semnificaţia intrinsecă – şi, totodată, emoţionantă ceremonie, desfăşurată în spiritul hipocratic al respectului şi amintirii datorate de către urmaşi predecesorilor, în speţă, celor care i-au educat şi format în profesie.
   Prilejul l-a constituit împlinirea, la 2 octombrie a.c., a 90 de ani de la naşterea prof. dr. Dan Setlacec (1921–2009), maestrul stimat şi iubit al multora dintre exponenţii generaţiei de chirurgi afirmaţi astăzi în ţara noastră, specialişti de elită, care i-au fost elevi ori colaboratori.
   În deschiderea reuniunii comemorative, care se situează în succesiunea unor momente similare anterioare – dezvelirea bustului profesorului în faţa clădirii Spitalului Fundeni (2010), atribuirea numelui său Centrului de Chirurgie Generală şi Transplant Hepatic, unei săli de operaţii, unui amfiteatru, unei nou create Fundaţii – şi alocuţiunea de salut adresată oaspeţilor de către dna dr. Carmen Orban, managerul Institutului, dl prof. dr. Irinel Popescu a făcut cunoscut programul: evocări ale maestrului; lansarea tratatului „Transplantul hepatic“ (sub redacţia Irinel Popescu, Ed. Academiei Române, 2011); înmânarea de medalii comemorative şi diplome foştilor componenţi ai echipelor operatorii ale profesorului Setlacec, mai multor şefi de clinică şi personalităţi apropiate acestuia, susţinătorilor unora dintre programele chirurgicale iniţiate de acesta şi dezvoltate ulterior de succesorul său, dl prof. dr. Irinel Popescu.
   Renunţându-se la reiterarea – obişnuită în asemenea împrejurări – a biobibliograficului, au rostit cuvinte de caldă aducere aminte: dna dr. Dora Petrilă, medic primar anestezie-terapie intensivă, care a lucrat mulţi ani sub lampa scialitică, alături de profesor, la „capul bolnavului“, talentat medic-scriitor, autoare – între alte lucrări romaneşti şi memorialistice  – a cărţii de interviu-fluviu: „Dan Setlacec, amintiri, mărturii, opinii“ (Ed. Albatros, 2000). Dsa a evocat aspecte din viaţa celebrului chirurg, „o viaţă de vis dar şi de coşmar“ – referindu-se, prin această sintagmă, atât la succesele sale răsunătoare (datorate inteligenţei, flerului clinic, talentului, optimismului, ataşamentului faţă de bolnav), cât şi la piedicile de exterioară sorginte – coşmareşti – ivite în cariera sa profesională. Dl prof. dr. Nicolae Angelescu şi-a amintit de propria studenţie şi de perioada sa de extern al Spitalului Colţea unde, în clinica pe care o conducea acad. Nicolae Hortolomei, a asistat, prin 1953, la debutul chirurgiei cardiace – prima operaţie pe cord deschis fiind executată de tânărul şef de lucrări de atunci – Dan Setlacec, după îndelungate lucrări desfăşurate în Laboratorul de chirurgie experimentală al Clinicii. Dl dr. Daniel Constantinescu (Philadelphia) a rememorat anii petrecuţi la Fundeni, începuturile – deloc uşoare – ale chirurgiei cardiace aici, s-a referit la evoluţia acestei specialităţi, dar mai ales a vorbit despre prietenul devotat care putea să fie, în diferite împrejurări, Dan Setlacec. Prietenia sa – „de spital, socială, afectivă“ – nu ţinea nici de erudiţia medicală şi nici de talentul chirurgical excepţional, ci de o specială şi nobilă structură sufletească. Într-un mesaj, dr. Martin Constantinescu (devenit cardiolog în SUA) a ţinut să evidenţieze o caracteristică a profesorului: acesta practica „o medicină gânditoare, informată şi inovatoare“. Cu atenţie a fost urmărită alocuţiunea prof. univ. Andrei Pleşu, cunoscut scriitor, specialist în istoria artei, fondatorul şi directorul săptămânalului „Dilema Veche“, voce publicistică inconfundabilă, prieten al profesorului, care, cu firescul şi spontaneitatea verbului său, l-a prezentat pe Dan Setlacec ca pe un interlocutor informat şi rafinat, o „conştiinţă de cultură“ – un om motivat de o specială curiozitate intelectuală – cu alte cuvinte, un om întreg ce caută să se realizeze la toate nivelurile sale. Îi plăcea „şueta“ – nu bârfa joasă, ci conversaţia agreabilă, fără solemnitate. Ascultând cele spuse de invitat, gândul te poartă la titlul – cred, potrivit în context – şi la conţinutul uneia dintre recentele sale cărţii de eseuri: „Despre frumuseţea uitată a vieţii“. Invitaţiile acasă la profesor, în strada Mendeleev, erau pentru dr. Cătălin Vasilescu, tânăr chirurg la Fundeni, viitor conferenţiar la UMF „Carol Davila“ şi doctor al Universităţii Ulm (Germania), ca vizite la un imaginar „Vatican al chirurgiei româneşti“. Desigur, atunci mai mult îi asculta pe alţii decât vorbea el însuşi, având şansa de a întâlni, mai ales la zilele aniversare ale magistrului, oameni unul şi unul, pe care, spre plăcerea auditoriului, i-a portretizat în lapidare propoziţii, dovedind un particular spirit de observaţie şi umor. Veneau: profesorul Ion Juvara, desecendent al unei vechi familii boiereşti, căruia îi plăcea să vorbească despre spectacolele de operă; întotdeauna sosind cu bicicleta, dr. Dan Rădulescu, succesorul acestuia ca profesor la Catedra de chirurgie de la Spitalul „Cantacuzino“, perora despre conţinutul revistelor literare la zi; dr. Irinel Popescu, discipolul cel mai apropiat şi apreciat al profesorului, era nelipsit, înfăţişându-se întotdeauna elegant, cum altcineva nu reuşea să fie; dr. Dora Petrilă, preocupată în discuţii de raportul dintre ştiinţă şi religie; dr. Teodor Horvath, viitorul general de brigadă, un as al chirurgiei toraco-pulmonare şi inovator de numeroase tehnici chirurgicale, aducea în discuţie viitorul transplantului de organe. Erau prezenţi doctorii Daniel şi Martin Constantinescu, înainte de a emigra în SUA, primul promiţând că va cânta la chitară, cel de-al doilea, fan al poetului Nichita Stănescu, recita din versurile acestuia; Ioan Grigorescu, realizatorul celei mai longevive emisiuni de televiziune, „Spectacolul lumii“; profesorul, scriitorul şi editorul Gabriel Liiceanu, care prepara oaspeţilor o cafea după o reţetă secretă (dezvăluită „confidenţial“ de prietenul său, Andrei Pleşu, când filosoful era în „laborator“); dr. Rodica Ivanov – cu noutăţi pariziene; Ioana Pârvulescu, scriitoare şi critic literar, proaspăt sosită în Bucureşti din Braşovul natal; Mişu şi Sandu Boiu; profesorul Leonida Gherasim, prieten din tinereţe şi medic al amfitrionului, vorbind despre frumuseţile admirate la Muzeul Prado ş.a. A depănat, de asemenea, amintiri prof. dr. Dan Tulbure, despre personalitatea complexă a profesorului Setlacec, eleganţa actului operator pe care îl săvârşea. În încheierea evocărilor, prof. dr. Irinel Popescu a arătat că prof. dr. Dan Setlacec s-a ilustrat în cele mai diverse domenii ale patologiei chirurgicale, începând cu acela – nou la vremea respectivă (1953) – al chirurgiei cardiace, după ce, împreună cu colaboratorul său, prof. dr. George Litarczek, a pus la punct metoda hipotermiei controlate. De altfel, împreună cu acesta din urmă, a contribuit la introducerea în România a anesteziei moderne prin intubaţie orotraheală, precum şi a reechilibrării hidroelectrolitice, extrem de necesare pentru succesul intervenţiilor de chirurgie cardiacă. În clinica pe care o va conduce până la pensionare (1987), s-au efectuat intervenţii pe glanda tiroidă, esofag, stomac, intestin subţire şi gros, rect, ficat, pancreas, glande suprarenale, splină, sistem port, glandă mamară, ovar. A fost un precursor al transplantului de organe în ţara noastră. „În nicio clinică chirurgicală din România nu a fost abordată o gamă atât de largă de intervenţii chirurgicale şi cu un volum atât de mare – în fiecare an se efectuau peste 2.000 de intervenţii, în cea mai mare parte de chirurgie majoră“. Profesorul Dan Setlacec a iniţiat şi dezvoltat tehnici chirurgicale originale: operaţia „Patey“ modificată, abordul toracic al cancerului de pol superior gastric, abordul transperitoneal pentru suprarenalectomie bilaterală etc. A avut o remarcabilă activitate de cercetare ştiinţifică, a participat la reuniuni profesionale de răsunet, a făcut comunicări, a scris articole, monografii şi capitole în tratate, a încheiat vorbitorul.
   Dl prof. dr. Mircea Grigorescu, de la UMF „Iuliu Haţieganu“ Cluj-Napoca, a lansat Tratatul „Transplantul hepatic“ – lucrare monografică excepţională, 30 de autori, bogată ilustraţie, bibliografie recentă şi aproape exhaustivă – apărut sub redacţia Irinel Popescu în preajma comemorării profesorul Dan Setlacec, la Editura Academiei. Evenimentul editorial respectiv se va bucura de o recenzie amplă, pe care o vom publica în săptămânalul nostru. Participanţii interesaţi au primit periodicul Annals of Fundeni Hospital, nr. 3–4/2011, dedicat celor nouăzeci de ani pe care i-ar fi împlinit, la început de octombrie, Dan Setlacec.
 

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe