Printre priorităţi se numără rezolvarea unor probleme precum plata personalului sanitar și a unor servicii medicale sau politica medicamentului, au conchis experţi reuniţi într-un eveniment online recent.

În cadrul evenimentului „Noi și sistemul de sănătate”, organizat de Colegiul Medicilor din România (CMR), prof. dr. Daniel Coriu, președintele CMR, a vorbit despre puterea medicilor de a aduce schimbarea în societate, dar și despre obligaţia acestora de a aduce schimbări și în sistemul sanitar: „Trebuie să cristalizăm niște obiective pe termen scurt și mediu, obiective de refacere a sistemului, de la infrastructura sa și până la resursa sa umană”. Însă pe lângă aceste schimbări, este necesară și colaborarea cu decidenţii, pentru a ajunge la un consens pentru reclădirea sistemului sanitar. În reformarea acestuia, CMR este un actor esenţial, consideră conf. dr. Sorin Paveliu, expert în politici de sănătate.

        Succesul sistemului sanitar se traduce prin creșterea speranţei de viaţă a întregii populaţii, element care necesită mai multe fonduri, din mai multe puncte de vedere - creșterea numărului de bolnavi cronic care necesită mai multe cheltuieli pentru îngrijiri. Exemple de elemente disfuncţionale ale sistemului sanitar care au nevoie de rezolvare urgentă sunt: plata personalului sanitar, plata serviciilor (DRG, respectiv valoarea punctului în medicina de familie și ambulatoriu) normele de personal, medicina de familie, ambulatoriul de specialitate, politica medicamentului, ambulanţa.

Pârghii legale slabe

        O altă problemă subliniată de doctorul Paveliu a fost siguranţa la locul de muncă și răspunderea penală a medicilor forţaţi să lucreze în condiţii care excedă normele. În opinia sa, pârghiile legale ale CMR în configurarea reformei sanitare sunt destul de slabe, singurele opţiuni fiind negocierile și o colaborare cu Ministerul Sănătăţii. CMR poate să menţină starea actuală acceptând legile, sau să mobilizeze membrii, ca propunerile de la practicieni să justifice rolul CMR de partener în cadrul reformării sistemului sanitar. Prin mobilizarea membrilor, CMR are o forţă de reprezentare pe care trebuie să o folosească.

        Îmbătrânirea medicilor de familie este o altă problemă majoră, în câţiva ani existând riscul de a rămâne fără asistenţă medicală primară în România, a  avertizat dr. Călin Bumbuluţ, care a evidenţiat și expunerea ridicată a medicilor de familie în timpul pandemiei de COVID-19. Vicepreședintele CMR a amintit că specialitatea de medicină de familie este neatractivă pentru tinerii medici, subfinanţarea acesteia reprezentând una dintre cauze. În unele judeţe, cum este Satu Mare, de zece ani nu și-a mai început activitatea nici un tânăr medic specialist.

O nouă lege a profesiei medicale

         Prof. dr. Cătălina Poiană, președintele Colegiului Medicilor din Municipiul București (CMMB), a subliniat că reforma nu se poate efectua dacă nu vom recunoaște că sănătatea costă: „Ceea ce trebuie să aducem în spaţiul public și punctul din care trebuie să începem este acela de a recunoaște că profesia medicală este o profesie liberală. Nu este o profesie care să se încadreze în statutul de funcţionar public”.

        De asemenea, legea profesiei medicale trebuie separată de legea 95/2006. Resursa umană în sănătate este bunul cel mai de
preţ și trebuie protejată și valorificată, însă distribuţia acesteia la nivel naţional este extrem de neuniformă, a subliniat aceasta. O altă problemă ridicată de președintele CMMB a fost rolul Colegiului în pregătirea postuniversitară a resursei umane – nu doar acordarea acelor puncte de educaţie medicală continuă pentru diverse manifestări, ci transformarea Colegiului și punerea acestuia într-o poziţie de formator al medicilor.