Participarea Colegiului Medicilor din România (CMR) la negociere a avut loc în contextul în care, în perioada ianuarie-noiembrie 2022, CMR a depus un efort constant de a concretiza parteneriatul instituțional CMR-CNAS-MS (cu sprijinul și susținerea Președinției și a Parlamentului României) prin crearea unui mecanism comun de elaborare a Contractului-Cadru & Norme 2023.

„Astfel, într-o primă etapă, au fost constituite Grupuri Tehnice de Lucru formate din reprezentanți ai CMR și Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) de la nivel tehnic, care s-au axat pe definirea problemelor și a soluțiilor posibile privind următoarele tematici: mecanisme de finanțare optimizate, diversificarea serviciilor acordate pacienților, debirocratizarea sistemului medical și creșterea accesului pacientului la servicii medicale de calitate, pentru următoarele palierele de servicii medicale: asistență medicală primară, spitale și ambulatoriu. Această modalitate de abordare s-a dovedit extrem de necesară pentru a corela perspectiva finanțatorului cu cea a profesioniștilor din sistem – medici, manageri, experți în management sanitar, mecanisme de finanțare în sistemul de sănătate și politici de sănătate publică”, se arată într-un comunicat.

Citește și: CMR: Sistemul de sănătate trebuie să lucreze pentru nevoile pacientului

Astfel, în cadrul negocierii, CMR a oferit argumente care au determinat reprezentanții CNAS să agreeze următoarele aspecte:

1. pentru trimestrul I al anului 2023, modificarea Proiectului de Ordin suspus negocierii, în sensul introducerii următoarelor completări:

• modul de calcul al sumei contractate prin sistemul DRG pentru furnizorii de servicii medicale spitaliceşti pentru afecțiuni acute, tarifele pe caz ponderat fiind ajustate în funcţie de rata de inflaţie stabilită pentru luna septembrie 2022, iar numărul cazurilor contractate stabilindu-se ca medie a cazurilor contractate în perioada aprilie-decembrie 2022;
• creșterea cu 15.9% pentru toate categoriile de servicii medicale spitalicești (spitalizare continuă – tarif pe caz ponderat/TCP, spitalizare de zi și cronici), cu sublinierea fermă că este o creștere necesară, dar nesatisfăcătoare pentru nevoile reale din sistem.

2. în vederea definitivării prevederilor aplicabile de la 1 aprilie 2023 (noul Contract-cadru și Normele aferente), va continua activitatea Grupurilor Tehnice de Lucru CMR-CNAS, care se va axa pe următoarele aspecte:

• corectarea/clarificarea și optimizarea prevederilor publicate în transparență decizională privind asistența medicală primară;
• fundamentarea creșterii diferențiate pentru serviciile de spitalizare continuă, cu o țintă de 25% (corelat cu indicele inflației din ultimii 3 ani și creșterea costurilor pentru medicamente, reactivi și materiale sanitare);
• identificarea unor mecanisme coordonate care să sprijine demersurile de eficientizare a managementului spitalelor (având în vedere diversitatea, complexitatea și gradul de in/dependență de factorul decizional local etc.).

„Din păcate, dincolo de recunoașterea implicării constructive a tuturor membrilor Grupurilor Tehnice de Lucru din cadrul CNAS și CMR, trebuie să exprimăm îngrijorarea și delimitarea fermă a CMR cu privire la modul în care CNAS a procedat instituțional la publicarea în transparență decizională a unor forme ale proiectelor legislative care nu au fost supuse prealabil unei discuții de clarificare/validare cu partenerii instituționali, într-un mod netransparent/clar/predictibil, conform unui calendar de consultări și negocieri decis unilateral pentru un interval de timp insuficient și inadecvat,  și fără să reflecte propunerile susținute și argumentate de CMR pe tot parcursul anului 2022, esențiale pentru asigurarea unor servicii de sănătate de calitate pentru pacienții din România și pentru exercitarea profesiei de medic în condiții de demnitate și excelență profesională”, au precizat reprezentanții CMR.

CMR exprimă, de asemenea, dezaprobarea fermă a colegilor medici din asistența medicală primară privind împovărarea birocratică tot mai accentuată a acestora, prin introducerea unor prevederi legislative inconsecvente sau discordante, cu consecințe grave pentru un sector care se află în deficit acut de personal, care ar trebui să fie sprijinit ca factor esențial pentru consolidarea unor politici publice de sănătate axate pe prevenția precoce și monitorizarea activă a stării de sănătate a pacientului.

„Menținem totodată poziția fermă privind faptul că problemele din sectorul spitalicesc sunt în continuare insuficient și inconsecvent abordate și că este esențial ca CNAS și Ministerul Sănătății să susțină un proces participativ și colaborativ de identificare a unor soluții fezabile, cu impact pozitiv, aplicabile etapizat, coerent și unitar. Înțelegând că procesul de transformare al modului de lucru între instituțiile-cheie ale sistemului de sănătate din România este un proiect pe termen lung, CMR va continua să promoveze și să susțină cu resurse de expertiză competentă dialogul instituțional cu CNAS și Ministerul Sănătății, extins și deschis către toți actorii interesați din sistemul de sănătate, cu încrederea și convingerea că activitatea echipelor tehnice care pot fi aduse laolaltă are un potențial real de a armoniza perspectivele acestora, cu beneficii asupra întregului sistem”, se mai arată în comunicat.