Ministerul Sănătăţii și Universitatea Tehnică de Construcţii București (UTCB) au semnat un parteneriat pentru evaluarea tehnică a unităţilor medicale cu paturi privind riscul seismic, eficienţa energetică și riscul de incendiu. Astfel, în peste 400 de unităţi sanitare se va aplica un chestionar de evaluare realizat voluntar de ingineri constructori, cu scopul de a contura o situaţie a clădirilor în care funcţionează spitalele.

        În funcţie de datele obţinute, se va realiza ulterior prioritizarea pentru investiţiile, preponderent din fondurile europene, pentru următorii ani, a explicat Ioana Mihăilă, ministrul Sănătăţii, într-o conferinţă de presă: „Vom vedea care sunt clădirile care merită reabilitate, eficientizate energetic și aduse la standarde optime pentru normele igenico-sanitare, iar acolo unde nu se pot face modificări structurale sau de compartimentare interioară suficient de profunde încât să răspundă tuturor acestor cereri, vom construi o unitate nouă”.

        În ceea ce privește prioritizarea clădirilor pentru efectuarea evaluărilor, atât ministrul Sănătăţii, cât și rectorul UTCB au spus că este de așteptat ca întâietate să aibă spitalele cu număr mare de paturi și cele care în prezent funcţionează în clădiri fără autorizaţie.

Noduri operaţionale naţionale

        Alături de UTCB se vor afla ingineri constructori de la Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iași, Universitatea Politehnică din Timișoara, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Inspectoratul de Stat în Construcţii și Asociaţia Inginerilor Constructori Proiectanţi de Structuri. Radu Văcăreanu, rectorul UTCB, și-a exprimat speranţa că astfel va putea fi acoperită toată ţara „într-un mod foarte unitar”. Fiecare voluntar se va duce la unitatea spitalicească ce i-a fost repartizată având asupra sa un formular cu puncte de urmat în cadrul evaluării.

        „Există în structura acelui formular mai multe foi de lucru care solicită informaţii care pleacă de la cele administrative, (...) trec prin cele legate de riscul seismic, în care se urmăresc câteva aspecte extrem de importante: anul de construcţie, regimul de înălţime, structura de rezistenţă, dacă a fost sau nu consolidată, dacă [clădirea] are sau nu expertiză. Apoi merge mai departe cu informaţii specifice celorlalte zone: eficienţa energetică, riscul la incendiu”, a explicat Radu Văcăreanu.

        Lucrările de reabilitare și renovare ar urma să fie realizate prin atragerea de fonduri din Planul Naţional de Redresare și Rezilienţă, din programul operaţional Sănătate și de la Ministerul Dezvoltării, după cum a anunţat ministrul Sănătăţii.