Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Știri

Chirurgul sau spitalul?

Viața Medicală
Vlad MIXICH joi, 23 iulie 2015
Majoritatea medicamentelor nou autorizate pe piaţa Uniunii Europene nu au niciun fel sau foarte puţină valoare terapeutică adăugată faţă de tratamentele deja existente. Nu este concluzia unei organizaţii obscure obsedată să lupte împotriva industriei farma, ci a mai multor studii citate de Alianţa Europeană pentru Sănătate Publică (EPHA), organizaţie umbrelă formată din peste 90 de instituţii academice, organizaţii profesionale şi de pacienţi. Studiile citate au constatat că, în Franţa, de pildă, peste 50% din medicamentele nou autorizate pe piaţă în ultimul deceniu nu reprezintă nicio valoare terapeutică adăugată faţă de ceea ce deja există. Fenomenul este prezent într-o anvergură similară şi în alte ţări UE. Este simptomul evident al unei uriaşe risipe de energie şi resurse umane într-o industrie care solicită permanent ridicarea preţurilor medicamentelor, justificată de investiţiile tot mai mari în cercetare-dezvoltare. Întrebarea care se pune este: cercetare şi dezvoltare în folosul pacienţilor sau a profitului financiar?
Legislaţia europeană actuală nu obligă la comparaţia în privinţa eficienţei între medicamentele nou acceptate pe piaţă şi alternativele lor mai vechi. Prin urmare, în cazul a două medicamente cu eficienţă similară, investiţiile în marketing vor propulsa vânzările celui nou, care e mai scump pentru că e nou, nu pentru că ar fi mai eficient. EPHA consideră că unul dintre motivele eşecului dezvoltării de noi generaţii de antibiotice este această risipă de resurse. Agenţia Europeană a Medicamentului foloseşte în prezent drept criterii de aprobare calitatea, siguranţa şi eficacitatea produsului farmaceutic.
Un raport al Parlamentului European recomandă unificarea la nivel UE a definiţiei valorii terapeutice adăugate şi sugerează, în contextul unei propuneri similare despre evaluarea tehnologiilor medicale, centralizarea procedurilor. Cum scriam încă de anul trecut în „Viaţa medicală“, se pare că, mai cu voie, mai fără voie, piaţa farmaceutică europeană este în faţa unei reforme serioase.

 

„Financial Times“ face o trecere în revistă a medicamentelor-vedetă care vor intra în curând şi pe piaţa europeană. Sunt acele medicamente care asigură venituri de peste un miliard producătorilor lor, datorită eficacităţii lor terapeutice, aşadar vorbim despre un cu totul alt capitol decât cel de mai sus. Entresto, o combinaţie de valsartan şi sacubitril, a fost rapid aprobat în SUA pentru tratamentul cardiopatiilor. Se aşteaptă ca producătorul Novartis să înregistreze vânzări anuale de 6 miliarde de dolari. Două noi medicamente anticolesterol, produse de Sanofi (Repatha) şi Amgen (Praluent), urmează să fie aprobate în Statele Unite şi vor avea probabil parte de o primire similară cu cea a Entresto.
O altă vedetă, de la care se aşteaptă să genereze vânzări anuale de 35 miliarde de dolari, sunt imunoterapiile lansate de Merck şi Bristol-Myers Squibb. Ibrance, produs de Pfizer, ţinteşte spre cancerul de sân şi, alături de Faslodex (AstraZeneca), încetineşte evoluţia cancerului cu 9,2 luni, faţă de cele 3,8 luni disponibile cu terapia actuală; vânzări anuale prognozate de 2,8 miliarde de dolari. Medicamentele antihepatită C ale Gilead au înregistrat deja vânzări de 20 miliarde de dolari.
Una peste alta, 61 de noi medicamente au fost introduse pe piaţă anul trecut, în comparaţie cu o medie de 34/an în ultimul deceniu. Şefii industriei nu-şi ascund satisfacţia şi afirmă că abia acum încep să se simtă beneficiile secvenţierii genomului realizată în urmă cu 15 ani. Dar optimismul este doar unul de faţadă. Presiunile guvernelor şi ale organizaţiilor din sănătate pentru scăderea preţurilor medicamentelor inovatoare neliniştesc industria. Prin urmare, marile companii farma au pornit o adevărată campanie de achiziţie a firmelor mici şi tinere de biotehnologie, acolo unde inovaţia nu a fost sufocată de cultura corporatistă şi de unde apar noi şi noi tratamente eficiente (medicamentele antihepatită C fiind iniţial dezvoltate tot într-un astfel de mediu). O altă zonă de creativitate este, paradoxal, domeniul birocratic al stabilirii preţurilor, acolo unde Novartis încearcă să experimenteze cu o nouă schemă de stabilire a preţurilor medicamentelor în funcţie de economia realizată de spitalul în care acest medicament este administrat.

 

E de bun simţ că un pacient are tendinţa să aleagă un spital cu renume bun în defavoarea unuia considerat mai prost. Dar o analiză statistică a datelor din sistemul de asigurări american Medicare, realizată de Pro Publica, constată că atunci când treci printr-o intervenţie chirurgicală electivă (cum a trecut de curând Victor Ponta) ceea ce contează cel mai mult este chirurgul, nu spitalul.
Pro Publica a comparat performanţele chirurgilor americani din ultimii 5 ani. Au fost comparate doar proceduri chirurgicale elective, precum protezarea genunchiului sau prostatectomia. Vârsta şi starea anterioară de sănătate a pacientului au fost luate în considerare. În analiza citată, performanţa înseamnă o frecvenţă cât mai redusă a complicaţiilor postoperatorii, fiind comparate exact aceleaşi proceduri chirurgicale.
Marshall Allen, autorul analizei Pro Publica
 
 
Rezultatele sunt surprinzătoare: 11% din chirurgii din State înregistrează peste un sfert din totalul complicaţiilor. Câteva sute dintre ei au rate duble sau triple de complicaţii comparativ cu media naţională. Chirurgul cu cea mai mare rată de complicaţii postprostatectomie operează într-unul din cele mai prestigioase spitale americane: Johns Hopkins din Baltimore. Chirurgul care lucrează cel mai curat practică în clinica unui mic orăşel din Alabama şi insistă să-şi urmărească personal pacientul în cele mai mărunte detalii până când acesta părăseşte spitalul. 756 dintre chirurgii care au efectuat cel puţin 50 de intervenţii nu au înregistrat nicio complicaţie postoperatorie. Alţi 1.423 au înregistrat doar un caz cu complicaţii. Desigur că materialul Pro Publica stârneşte controverse în lumea medicală americană, dar este excepţional documentat şi un candidat solid la premiile Pulitzer.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.