Majoritatea medicamentelor
nou autorizate pe piaţa Uniunii Europene nu au niciun fel sau foarte puţină
valoare terapeutică adăugată faţă de tratamentele deja existente. Nu este
concluzia unei organizaţii obscure obsedată să lupte împotriva industriei
farma, ci a mai multor studii citate de Alianţa Europeană pentru Sănătate
Publică (EPHA), organizaţie umbrelă formată din peste 90 de instituţii
academice, organizaţii profesionale şi de pacienţi. Studiile citate au
constatat că, în Franţa, de pildă, peste 50% din medicamentele nou autorizate
pe piaţă în ultimul deceniu nu reprezintă nicio valoare terapeutică adăugată faţă
de ceea ce deja există. Fenomenul este prezent într-o anvergură similară şi în
alte ţări UE. Este simptomul evident al unei uriaşe risipe de energie şi
resurse umane într-o industrie care solicită permanent ridicarea preţurilor
medicamentelor, justificată de investiţiile tot mai mari în
cercetare-dezvoltare. Întrebarea care se pune este: cercetare şi dezvoltare în
folosul pacienţilor sau a profitului financiar?
Legislaţia europeană
actuală nu obligă la comparaţia în privinţa eficienţei între medicamentele nou
acceptate pe piaţă şi alternativele lor mai vechi. Prin urmare, în cazul a două
medicamente cu eficienţă similară, investiţiile în marketing vor propulsa
vânzările celui nou, care e mai scump pentru că e nou, nu pentru că ar fi mai
eficient. EPHA consideră că unul dintre motivele eşecului dezvoltării de noi
generaţii de antibiotice este această risipă de resurse. Agenţia Europeană a
Medicamentului foloseşte în prezent drept criterii de aprobare calitatea,
siguranţa şi eficacitatea produsului farmaceutic.
Un raport al
Parlamentului European recomandă unificarea la nivel UE a definiţiei valorii
terapeutice adăugate şi sugerează, în contextul unei propuneri similare despre
evaluarea tehnologiilor medicale, centralizarea procedurilor. Cum scriam încă
de anul trecut în „Viaţa medicală“, se pare că, mai cu voie, mai fără voie, piaţa
farmaceutică europeană este în faţa unei reforme serioase.
„Financial Times“ face o
trecere în revistă a medicamentelor-vedetă care vor intra în curând şi pe piaţa
europeană. Sunt acele medicamente care asigură venituri de peste un miliard
producătorilor lor, datorită eficacităţii lor terapeutice, aşadar vorbim despre
un cu totul alt capitol decât cel de mai sus. Entresto, o combinaţie de
valsartan şi sacubitril, a fost rapid aprobat în SUA pentru tratamentul
cardiopatiilor. Se aşteaptă ca producătorul Novartis să înregistreze vânzări
anuale de 6 miliarde de dolari. Două noi medicamente anticolesterol, produse de
Sanofi (Repatha) şi Amgen (Praluent), urmează să fie aprobate în Statele Unite şi
vor avea probabil parte de o primire similară cu cea a Entresto.
O altă vedetă, de la
care se aşteaptă să genereze vânzări anuale de 35 miliarde de dolari, sunt
imunoterapiile lansate de Merck şi Bristol-Myers Squibb. Ibrance, produs de
Pfizer, ţinteşte spre cancerul de sân şi, alături de Faslodex (AstraZeneca),
încetineşte evoluţia cancerului cu 9,2 luni, faţă de cele 3,8 luni disponibile
cu terapia actuală; vânzări anuale prognozate de 2,8 miliarde de dolari.
Medicamentele antihepatită C ale Gilead au înregistrat deja vânzări de 20
miliarde de dolari.
Una peste alta, 61 de
noi medicamente au fost introduse pe piaţă anul trecut, în comparaţie cu o
medie de 34/an în ultimul deceniu. Şefii industriei nu-şi ascund satisfacţia şi
afirmă că abia acum încep să se simtă beneficiile secvenţierii genomului
realizată în urmă cu 15 ani. Dar optimismul este doar unul de faţadă.
Presiunile guvernelor şi ale organizaţiilor din sănătate pentru scăderea preţurilor
medicamentelor inovatoare neliniştesc industria. Prin urmare, marile companii
farma au pornit o adevărată campanie de achiziţie a firmelor mici şi tinere de
biotehnologie, acolo unde inovaţia nu a fost sufocată de cultura corporatistă şi
de unde apar noi şi noi tratamente eficiente (medicamentele antihepatită C
fiind iniţial dezvoltate tot într-un astfel de mediu). O altă zonă de
creativitate este, paradoxal, domeniul birocratic al stabilirii preţurilor,
acolo unde Novartis încearcă să experimenteze cu o nouă schemă de stabilire a
preţurilor medicamentelor în funcţie de economia realizată de spitalul în care
acest medicament este administrat.
E de bun simţ că un
pacient are tendinţa să aleagă un spital cu renume bun în defavoarea unuia considerat
mai prost. Dar o analiză statistică a datelor din sistemul de asigurări
american Medicare, realizată de Pro Publica, constată că atunci când
treci printr-o intervenţie chirurgicală electivă (cum a trecut de curând Victor
Ponta) ceea ce contează cel mai mult este chirurgul, nu spitalul.
Pro
Publica a comparat performanţele chirurgilor
americani din ultimii 5 ani. Au fost comparate doar proceduri chirurgicale
elective, precum protezarea genunchiului sau prostatectomia. Vârsta şi starea
anterioară de sănătate a pacientului au fost luate în considerare. În analiza
citată, performanţa înseamnă o frecvenţă cât mai redusă a complicaţiilor
postoperatorii, fiind comparate exact aceleaşi proceduri chirurgicale.
Marshall Allen, autorul analizei Pro Publica
Rezultatele sunt
surprinzătoare: 11% din chirurgii din State înregistrează peste un sfert din
totalul complicaţiilor. Câteva sute dintre ei au rate duble sau triple de
complicaţii comparativ cu media naţională. Chirurgul cu cea mai mare rată de
complicaţii postprostatectomie operează într-unul din cele mai prestigioase
spitale americane: Johns Hopkins din Baltimore. Chirurgul care lucrează cel mai
curat practică în clinica unui mic orăşel din Alabama şi insistă să-şi
urmărească personal pacientul în cele mai mărunte detalii până când acesta
părăseşte spitalul. 756 dintre chirurgii care au efectuat cel puţin 50 de
intervenţii nu au înregistrat nicio complicaţie postoperatorie. Alţi 1.423 au
înregistrat doar un caz cu complicaţii. Desigur că materialul Pro Publica stârneşte
controverse în lumea medicală americană, dar este excepţional documentat şi un
candidat solid la premiile Pulitzer.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
