O excelentă investigaţie
a publicaţiei germane Der Spiegel şi a ziarului belgian De Standaard
pune sub lupă Iniţiativa Medicamentelor Inovative (IMI), unul dintre programele
fanion prin care Comisia Europeană colaborează cu mediul academic, institutele
de cercetare şi industria farmaceutică. IMI este finanţat cu 2,5 miliarde de
euro din banii cetăţenilor europeni, fonduri care au fost folosite, scrie Spiegel,
„aproape exclusiv pentru subvenţionarea industriei farmaceutice prin calea
ocolită a cercetării“.
Cu alte cuvinte, încă un
scandal în care este implicată industria farma, care încearcă din răsputeri
să-şi reevalueze conduita etică după ce, în ultimii ani, a devenit ţinta mai
multor investigaţii anticorupţie şi, consecutiv, a scăderii abrupte a
încrederii publicului. IMI este de fapt cel mai mare parteneriat public–privat
din domeniul medical şi include peste 1.200 de companii, universităţi (printre
care unele prestigioase), grupuri de pacienţi sau agenţii de reglementare.
Printre marile companii farmaceutice implicate sunt GSK, Sanofi, AstraZeneca,
Pfizer şi Bayer. Rezultatele activităţilor IMI nu sunt de neglijat, fiind produse
mai mult de 600 de articole ştiinţifice în reviste acreditate, o descoperire
notabilă în domeniul autismului şi una în diabet şi patentarea unui aparat
medical de ultrasunete. Problema este că industria farma implicată în IMI a
profitat mai mult de pe urma proiectului, decât a investit. Companiile
farmaceutice şi-au golit departamentele de cercetare, un document publicat pe
site-ul EFPIA (Federaţia Europeană a Industriei şi Asociaţiilor Farmaceutice),
şi ulterior şters, menţionând că „în anumite cazuri, proiectele IMI oferă
economii financiare extraordinare, căci proiectele IMI dublează munca pe care
fiecare companie ar fi trebuit oricum s-o facă“.
Nici obiectivele de
cercetare nu au fost stabilite în acord cu interesele comunităţii globale de
sănătate, ci cu cele ale industriei farmaceutice. Din cele 25 de obiective
stabilite de Organizaţia Mondială a Sănătăţii ca focus pentru cercetarea
medicală în următorii ani, multe au fost complet lăsate în afara activităţilor
IMI – bolile cardiace, artroza, malaria, adicţiile –, în timp ce patologiile
profitabile precum diabetul sau cancerul au intrat în vizorul IMI. „Este clar
că industria farma dă tonul într-o mare măsură la IMI“, spune profesorul Jan
Raaijmakers, fostul vicepreşedinte pentru colaborări ştiinţifice externe la
GSK, citat de Spiegel. Universităţile şi institutele de cercetare au o
influenţă mică în stabilirea priorităţilor de cercetare IMI. Publicaţia germană
a mai identificat probleme în zona transparenţei, a monitorizării inadecvate a
activităţilor IMI şi a faptului că Europa nu este în centrul activităţilor.
EFPIA a respins
criticile investigaţiei citate.
Încă din perioada
aprobării Directivei Europene antitutun, oficialii UE erau sceptici în privinţa
acceptării fără rezerve a noilor prevederi de către industria tutunului.
Scepticismul lor se dovedeşte precis: două dintre cele mai mari companii din
domeniu, Philip Morris International şi British American Tobacco, au dat în
judecată guvernul Marii Britanii în privinţa noilor reguli cu privire la
obligaţia de a vinde ţigări în ambalaje uniforme, fără culori şi identificatori
vizuali. Marea Britanie este prima ţară care doreşte să aplice noile
reglementări europene, Irlanda şi Franţa pregătindu-se pentru acelaşi lucru.
Motivaţia celor două
companii este încercarea statului de a le răpi mărcile. Vorbim într-adevăr de
mărci importante, Marlboro, Lucky Strike sau Dunhill care au rămas fără
posibilitatea de a-şi imprima culorile şi personajele pe pachetele de ţigări.
„Nu vom permite ca politicile de sănătate publică să fie ţinute captive de
industria tutunului“, a fost reacţia ministrului sănătăţii britanic, care a
precizat că este pregătit să-şi apere poziţia în tribunal. Un pachet de ţigări
în Marea Britanie costă în medie 8 lire (adica 50,4 lei), dintre care peste
trei sferturi se întorc la stat sub formă de taxe.
Între timp, deputaţii
din Parlamentul României se chinuie să adopte o lege care ar interzice fumatul
în spaţii publice.
Sir Andrew Witty,
preşedintele GlaxoSmithKline (GSK) a anunţat o „schimbare fundamentală“ în
strategia importantei companii farmaceutice, care este al şaselea jucător din
piaţa europeană cu un capital de piaţă de peste 100 de miliarde de euro. GSK nu
se va mai concentra pe medicamentele scumpe, ci pe vaccinurile larg folosite şi
produsele de consum precum analgezicele fără reţetă şi pasta de dinţi. Decizia
merge împotriva curentului general din industrie care îşi intensifică
activităţile pe medicamentele inovative, datorită unui nou val de terapii
oncologice şi în cardiologie, care ar putea să devină disponibile în următorii
ani.
Decizia lui Sir Andrew a
fost provocată de „volatilitatea dezvoltării farmaceutice într-o epocă de
presiuni crescute asupra preţurilor“, susţine Financial Times. Compania
nu a evoluat prea bine în ultimul an, valoarea acţiunilor scăzând. Anul trecut
GSK a făcut un schimb în valoare de 20 de miliarde de dolari cu Novartis,
cedând divizia sa oncologică pentru a prelua divizia de vaccinuri şi OTC a
Novartis. Experţii din domeniu nu exclud noi încercări de preluare a companiei
britanice, un jucător cu mare apetit fiind americanii de la Pfizer.
