Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Știri

Cercetarea europeană în slujba intereselor farma

Viața Medicală
Vlad MIXICH joi, 4 iunie 2015
O excelentă investigaţie a publicaţiei germane Der Spiegel şi a ziarului belgian De Standaard pune sub lupă Iniţiativa Medicamentelor Inovative (IMI), unul dintre programele fanion prin care Comisia Europeană colaborează cu mediul academic, institutele de cercetare şi industria farmaceutică. IMI este finanţat cu 2,5 miliarde de euro din banii cetăţenilor europeni, fonduri care au fost folosite, scrie Spiegel, „aproape exclusiv pentru subvenţionarea industriei farmaceutice prin calea ocolită a cercetării“.
Cu alte cuvinte, încă un scandal în care este implicată industria farma, care încearcă din răsputeri să-şi reevalueze conduita etică după ce, în ultimii ani, a devenit ţinta mai multor investigaţii anticorupţie şi, consecutiv, a scăderii abrupte a încrederii publicului. IMI este de fapt cel mai mare parteneriat public–privat din domeniul medical şi include peste 1.200 de companii, universităţi (printre care unele prestigioase), grupuri de pacienţi sau agenţii de reglementare. Printre marile companii farmaceutice implicate sunt GSK, Sanofi, AstraZeneca, Pfizer şi Bayer. Rezultatele activităţilor IMI nu sunt de neglijat, fiind produse mai mult de 600 de articole ştiinţifice în reviste acreditate, o descoperire notabilă în domeniul autismului şi una în diabet şi patentarea unui aparat medical de ultrasunete. Problema este că industria farma implicată în IMI a profitat mai mult de pe urma proiectului, decât a investit. Companiile farmaceutice şi-au golit departamentele de cercetare, un document publicat pe site-ul EFPIA (Federaţia Europeană a Industriei şi Asociaţiilor Farmaceutice), şi ulterior şters, menţionând că „în anumite cazuri, proiectele IMI oferă economii financiare extraordinare, căci proiectele IMI dublează munca pe care fiecare companie ar fi trebuit oricum s-o facă“.
Nici obiectivele de cercetare nu au fost stabilite în acord cu interesele comunităţii globale de sănătate, ci cu cele ale industriei farmaceutice. Din cele 25 de obiective stabilite de Organizaţia Mondială a Sănătăţii ca focus pentru cercetarea medicală în următorii ani, multe au fost complet lăsate în afara activităţilor IMI – bolile cardiace, artroza, malaria, adicţiile –, în timp ce patologiile profitabile precum diabetul sau cancerul au intrat în vizorul IMI. „Este clar că industria farma dă tonul într-o mare măsură la IMI“, spune profesorul Jan Raaijmakers, fostul vicepreşedinte pentru colaborări ştiinţifice externe la GSK, citat de Spiegel. Universităţile şi institutele de cercetare au o influenţă mică în stabilirea priorităţilor de cercetare IMI. Publicaţia germană a mai identificat probleme în zona transparenţei, a monitorizării inadecvate a activităţilor IMI şi a faptului că Europa nu este în centrul activităţilor.
EFPIA a respins criticile investigaţiei citate.

 

Încă din perioada aprobării Directivei Europene antitutun, oficialii UE erau sceptici în privinţa acceptării fără rezerve a noilor prevederi de către industria tutunului. Scepticismul lor se dovedeşte precis: două dintre cele mai mari companii din domeniu, Philip Morris International şi British American Tobacco, au dat în judecată guvernul Marii Britanii în privinţa noilor reguli cu privire la obligaţia de a vinde ţigări în ambalaje uniforme, fără culori şi identificatori vizuali. Marea Britanie este prima ţară care doreşte să aplice noile reglementări europene, Irlanda şi Franţa pregătindu-se pentru acelaşi lucru.
Motivaţia celor două companii este încercarea statului de a le răpi mărcile. Vorbim într-adevăr de mărci importante, Marlboro, Lucky Strike sau Dunhill care au rămas fără posibilitatea de a-şi imprima culorile şi personajele pe pachetele de ţigări. „Nu vom permite ca politicile de sănătate publică să fie ţinute captive de industria tutunului“, a fost reacţia ministrului sănătăţii britanic, care a precizat că este pregătit să-şi apere poziţia în tribunal. Un pachet de ţigări în Marea Britanie costă în medie 8 lire (adica 50,4 lei), dintre care peste trei sferturi se întorc la stat sub formă de taxe.
Între timp, deputaţii din Parlamentul României se chinuie să adopte o lege care ar interzice fumatul în spaţii publice.

 

Sir Andrew Witty, preşedintele GlaxoSmithKline (GSK) a anunţat o „schimbare fundamentală“ în strategia importantei companii farmaceutice, care este al şaselea jucător din piaţa europeană cu un capital de piaţă de peste 100 de miliarde de euro. GSK nu se va mai concentra pe medicamentele scumpe, ci pe vaccinurile larg folosite şi produsele de consum precum analgezicele fără reţetă şi pasta de dinţi. Decizia merge împotriva curentului general din industrie care îşi intensifică activităţile pe medicamentele inovative, datorită unui nou val de terapii oncologice şi în cardiologie, care ar putea să devină disponibile în următorii ani.
Decizia lui Sir Andrew a fost provocată de „volatilitatea dezvoltării farmaceutice într-o epocă de presiuni crescute asupra preţurilor“, susţine Financial Times. Compania nu a evoluat prea bine în ultimul an, valoarea acţiunilor scăzând. Anul trecut GSK a făcut un schimb în valoare de 20 de miliarde de dolari cu Novartis, cedând divizia sa oncologică pentru a prelua divizia de vaccinuri şi OTC a Novartis. Experţii din domeniu nu exclud noi încercări de preluare a companiei britanice, un jucător cu mare apetit fiind americanii de la Pfizer.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 160 de lei
  • Digital – 103 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.