Patru directori executivi chinezi ai companiei britanice GSK au fost reţinuţi pentru mituirea cu 489 milioane de dolari a mai multor oficiali guvernamentali, medici şi directori de spitale din China. Compania britanică a anunţat că nu găseşte dovezi ale unei presupuse corupţii, dar că va coopera cu poliţia chineză. Aceasta afirmă că deţine dovezi că directorii GSK au oferit mita pentru a creşte vânzările companiei în China, mita incluzând favoruri sexuale. Mai multe agenţii de turism şi consultanţă au fost folosite drept paravan, „GSK şi agenţiile fiind asociaţi penali“, conform declaraţiilor unui înalt oficial al poliţiei chineze, care a suspendat activitatea agenţiilor suspectate a fi implicate în scandal. Acestea, alături de directorii GSK, au organizat conferinţe fictive sau au emis facturi încărcate pentru diverse cursuri. Ministerul Securităţii din China a afirmat că cei patru directori GSK şi-ar fi recunoscut actele de corupţie, enumerând printre acestea falsificarea unor facturi fiscale, violarea legii taxării şi oferirea de mită. „Este ca o organizaţie criminală şi întotdeauna există un şef. În acest caz, GSK este şeful“, a afirmat Gao Feng, directorul departamentului de crime economice din cadrul acestui minister. „Tratăm cu seriozitate toate acuzaţiile de mită şi corupţie“, a declarat compania britanică, „şi, deşi am monitorizat continuu procedurile, inclusiv în China, nu am găsit dovezi ale mituirii doctorilor sau oficialilor guvernamentali”. Identitatea directorilor chinezi arestaţi nu a fost făcută publică, ei riscând pedepse cu închisoarea între 7 şi 14 ani. Directorul general al GSK China, britanicul Mark Reilly, a părăsit ţara la scurt timp după ce poliţia a perchiziţionat birourile companiei. Luni, într-un comunicat oficial, compania farmaceutică îşi exprima „adânca îngrijorare şi toleranţa zero pentru comportamente de asemenea natură“. Anul trecut, GSK a plătit amenzi în valoare de 3 miliarde de dolari în Statele Unite pentru diferite contravenţii. Autorităţile chineze investighează şi alţi producători de medicamente, internaţionali şi locali, pentru menţinerea abuzivă a unor preţuri crescute la medicamente. China, conform unui raport McKinsey, va fi nevoită să aloce sănătăţii, până în 2020, un trilion de dolari. Scandalul de corupţie care vizează GSK trebuie pus şi în contextul în care autorităţile de la Beijing încearcă să reducă costurile din sistemul medical şi să-şi protejeze propriile companii producătoare de medicamente. Pe de altă parte, anul trecut, şi alte companii farmaceutice precum Pfizer şi Eli Lilly au fost acuzate, de procurori americani de această dată, de practici ilegale pe pieţele externe, printre care şi China. China va deveni în câţiva ani cea mai mare piaţă de desfacere pentru medicamente, după Statele Unite.

   O iniţiativă legislativă care propune interzicerea avortului după 20 de săptămâni are mari şanse să fie votată de către senatul statului american Texas. Legea va impune şi standarde severe clinicilor în care se efectuează avorturi. Camera inferioară a Texasului a aprobat deja propunerea, susţinută de republicani. Termenul de 20 de săptămâni se bazează pe anumite studii care susţin că fetusul simte durerea începând cu acest moment. Congresul American al Obstetricienilor şi Ginecologilor afirmă că „nu există dovezi recente şi riguros fundamentate ştiinţific ale percepţiei fetale a durerii mai devreme de 29 de săptămâni“. Legi asemănătoare au fost adoptate în alte 12 state americane, dar în trei dintre acestea tribunalele au suspendat legea. În acelaşi timp, peste ocean, parlamentul irlandez a votat pentru prima dată o lege care permite avortul atunci când medicii consideră că femeia însărcinată este supusă riscului suicidar. Legea a fost adoptată după ce o femeie de etnie indiană a murit de septicemie într-un spital, după ce i-a fost refuzat avortul, ilegal în Irlanda. Susţinătorii dreptului de a avorta afirmă că, în medie, 11 femei părăsesc zilnic Irlanda pentru a avorta în Marea Britanie.

   Alte două victime ale infecţiei respiratorii specifice Orientului Mijlociu cu varianta nCoV a coronavirusului (MERS) au murit săptămâna trecută în Arabia Saudită, ridicând numărul deceselor în regatul saudit la 38. Alte patru persoane au murit în afara ţării. Cele două victime sunt un copil de doi ani şi un bărbat de 53 de ani. Organizaţia Mondială a Sănătăţii consideră că MERS nu a atins potenţialul unei pandemii şi ar putea dispărea de la sine. Epidemia s-ar putea totuşi intensifica odată cu începutul Ramadanului, perioada în care sute de mii de musulmani călătoresc la Mecca pentru pelerinajul tradiţional.

   Şeful financiar al companiei farmaceutice AstraZeneca, Simon Lowth, a demisionat şi va prelua o poziţie de conducere într-o companie din domeniul energiei. Lowth a deţinut pentru câteva luni şi postul de director executiv interimar al AstraZeneca. Compania traversează o perioadă dificilă din cauza prăbuşirii vânzărilor, consecutiv expirării mai multor patente. Lowth era plătit, conform Reuters, cu un salariu lunar de 55.000 de lire sterline, la care s-a adăugat în 2012 un bonus de peste un milion de lire sterline.

   Agenţia americană pentru Alimente şi Medicamente (FDA) a aprobat un nou tratament, Afatinib, pentru unul dintre cele mai frecvente subtipuri de neoplasm pulmonar, cancerul pulmonar fără celule mici. Medicamentul este aprobat pentru tratarea pacienţilor la care există anumite deleţii pe gena unui receptor transmembranar, denumită EGFR. Aceste deleţii apar de obicei la nivelul exonului 19 şi 21 şi sunt prezente la aproximativ 30% din bolnavii asiatici şi 10% din bolnavii caucazieni. Directorul programului de oncologie toracică de la Mount Sinai Medical Center din New York, Jorge Gomez, a declarat că noul tratament „este o alternativă importantă la chimioterapia standard“ şi că viteza cu care FDA a aprobat medicamentul este încurajatoare (sursa: HealthDay Reporter).

   Şapte din cele mai populare 20 de site-uri de sănătate din Statele Unite pun la dispoziţia unor companii de publicitate termenii de căutare folosiţi de utilizatori. Acesta este rezultatul unui studiu desfăşurat de dr. Marco Huesch, de la University of Southern California din Los Angeles şi publicat în „JAMA Internal Medicine“. Problema ridicată de această conduită se referă la intimitatea pacientului şi la ocazia folosirii neetice a acestor informaţii de către diverse companii. Autorul studiului oferă exemplul potenţial al unei companii de asigurări care alege să nu-şi afişeze reclamele şi ofertele unui utilizator care a folosit termenul „depresie” în căutările lui. Conform studiului menţionat, site-urile guvernamentale americane nu sunt implicate în astfel de practici.

   A doua companie de asigurări de sănătate din Statele Unite a fost amendată cu 1,7 milioane de dolari pentru o vulnerabilitate a sistemului său de aplicaţii online. Informaţii legate de patologia şi datele de identificare a peste 600.000 de asiguraţi au putut fi accesate în perioada 2009–2010. Nu este singurul caz de acest gen, o altă companie de asigurări fiind obligată recent să plătească o amendă de 1,5 milioane de dolari pentru o vulnerabilitate similară.