Măsurile de siguranță adoptate în răspuns la pandemia de COVID-19 au adâncit inegalitățile, au provocat întârzierea diagnosticării și chiar a tratării anumitor boli. 

Clinicile medicale au încercat să se adapteze din mers la un context mereu în schimbare, pentru ca incertitudinile publice să afecteze cât mai puțin tratarea pacienților. Medicul Mihaela Leventer a răspuns pe larg la întrebarea „Cum a influențat pandemia COVID-19 tratarea pacienților cu cancer?”.

„În Centrul Dr. Leventer asigurăm o procedură de biopsiere extrem de rapidă și ușor de tolerat, cu rezultat în 2-5 zile. Pentru ca actul medical să se desfășoare în condiții de siguranță, se cer analize preoperatorii care cuprind și un test COVID-19, mai ales dacă tumora se află la nivelul feței. Încercăm să folosim în operații, pe cât posibil, fire resorbabile pentru a nu fi necesare vizite suplimentare în clinică”, afirmă dr. Mihaela Leventer, medic primar dermatolog.

Totodată, medicul citat a explicat că în programarea operațiilor au prioritate pacienții care prezintă tumori cu evoluție gravă, precum melanomul malign, tumora Merkel, carcinomul spinocelular, precum și tumorile de tip carcinom bazocelular dezvoltate la nivelul feței, scalpului sau care sunt recidivante și au o tendință la dezvoltare distructivă.

În cazul în care un pacient operat se infectează cu virusul SARS-CoV-2 în perioada de covalescență, medicul spune că consultul și ghidajul pacientului privind îngrijirea locală se asigură prin serviciul de telemedicină.  

În ceea ce privește pacienții cu cancer și vaccinul COVID-19, aceștia sunt încurajați să se imunizeze, deoarece au nevoie să fie apărați de o boală cu multe necunoscute și, uneori, cu risc de deces. Pacienții care sunt sub tratament imunologic sau citostatic trebuie să ceară sfatul medicului oncolog curant privind oportunitatea vaccinării.

Medicamentele imunosupresoare și COVID-19

Multe boli de piele sunt tratate cu medicamente imunosupresoare ca Prednison, Medrol, Dexamethazona. Studiile recomandă măsuri suplimentare de protecție pentru pacienții care sunt dependenți de aceste tratamente care cresc riscul de infecție.

Dacă nu sunt absolut necesare, se recomandă evitarea lor sau administrarea pe cure scurte. Pentru Ciclosporină, Azatioprină, Mycofenolat de mofetil, utilizate și în unele boli de piele, dar cel mai frecvent la pacienții cu transplant de organ, se recomandă protecție sporită și o decizie nuanțată privind vaccinarea, se arată într-un comunicat de presă al Dr. Leventer Centre remis redacției.

Spre deosebire de acestea, Methotrexatul și unele medicamente biologice pot fi menținute în tratament dacă deja curele de tratament sunt în curs sau se amână intrarea în terapie până după vaccinarea completă.

Efecte mai puțin știute ale COVID-19

1. Căderea părului

Stresul poate genera căderea părului. Unii pacienți care au trecut prin COVID-19, mai ales cei care au avut parte de episoade febrile, s-au plâns de căderea accentuată a părului. Această situație era cunoscută și după alte îmbolnăviri virale însoțite de febră ca de exemplu pneumonie virală.

„Pentru acești pacienți, recomand continuarea tratamentului cu vitamina D în doze de 2000 UI/zi încă 3 luni după ieșirea din boală. De asemenea, ca tratament cronic, se recomandă Seleniu și Zinc. Local, pot fi folosite produse pe bază de Minoxidil sau produse dermocosmetice pentru căderea părului”, adaugă dr. Mihaela Leventer.

2. Manifestări cutanate

Încă din 3 martie 2020 au fost publicate primele observații privind posibilitatea ca infecția cu SARS-CoV-2 să producă leziuni cutanate. Au urmat numeroase alte observații privind semnele dermatologice în COVID-19.

S-a constatat că 22% dintre pacienți au pete roz fără mâncărime distribuite egal pe toată suprafața cutanată, 18% dezvoltă aspectul de „picior COVID-19”, care afectează mai degrabă degetele care se învinețesc la fel ca într-o degerătură, 16% fac urticarie, 11% prezintă erupție cu bășicuțe, 10% leziuni asemănătoare psoriazisului în picătură, adică roșii, palpabile și acoperite de cojițe iar peste 6% prezintă un desen marmotat roz-vinețiu al pielii de pe membre.

Aceste aspecte nu sunt specifice pentru că se întâlnesc și în alte afecțiuni dermatolofice dar arată potențialul imun sau inflamator al COVID-19.

Afecțiunile dermatologice în care vaccinarea anti COVID-19 este contraindicată

Vaccinarea este contraindicată în boli alergice grave ca urticaria însoțită de edem Quinque sau Sindromul Steven Jhonson care este o afecțiune imunologică declanșată de o alergie la un antibiotic și care se manifestă cu bășicarea pielii în totalitate, ulcerații, necroză, ulcerații bucale.

Cu excepția pacienților aflați în situații particulare legate de medicație cu imunosupresoare care trebuie adaptată înainte de vaccinare, restul pacienților cu afecțiuni cutanate se pot vaccina împotriva COVID-19. 

Noua normalitate a consultațiilor dermatologice

În spațiul medical, pacienții sunt rugați să poare masca deasupra nasului, să respecte distanțarea socială și ora de programare. De asemenea, pacienții sunt rugați să nu vorbească în momentul în care sunt consultați sau operați la nivelul feței.

„Medicul dermatolog folosește adesea dermatoscopul pentru a privi o leziune în interiorul pielii, deci pacienții trebuie să înțeleagă că pot vorbi doar cu masca pe față. Pacienții cronici cu scheme de tratament stabilite pot recurge la controale online pe platforma de telemedicină a centrului, la fel și cei care vor să evite contactul fizic. În acest fel, putem face triajul celor care trebuie consultați față în față de cei care pot fi diagnosticați de la distanță. Dermatologia este o specialitate vizuală în care multe boli au aspect foarte specific și pacienții pot fi sfătuiți de la distanță fără să se mai expună vreunui risc suplimentar”, susține dr. Mihaela Leventer.