Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Știri

Ce cursuri noi se predau la Medicina din Budapesta

Viața Medicală
M. V. A. vineri, 15 mai 2015
Titanii globali ai industriei farma­ceutice, Pfizer, GSK, AstraZeneca, Eli Lilly, Merck, Sanofi, Genzyme etc., sunt membri ai grupului profesional PhRMA cu principalul rol de a susţine în capitala Statelor Unite acele politici publice care încurajează cercetarea şi descoperirea de noi medicamente. Păstrând proporţiile, omologii PhRMA la Bruxelles sunt EFPIA, Federaţia Europeană a Industriei Farmaceutice, şi la Bucureşti ARPIM, Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente. În 2014, PhRMA a cheltuit 5.4 milioane de dolari pe contracte cu diferite firme de lobby active pe Capitoliul american, anunţând angajarea de noi contracte şi în 2015. În prezent PhRMA se află în contract cu peste 12 de astfel de firme. În ciuda activităţilor controversate ale lobbiştilor, în Statele Unite acestea sunt bine reglementate şi satisfăcător de transparente.
Nu acelaşi lucru se întâmplă la Bruxelles, unde lobbiul în jurul Comisiei Europene şi al Parlamentului este aproape la fel de intens ca acela de la Washington. Nici scandalurile n-au lipsit, cel mai cunoscut provocând demisia comisarului european pentru sănătate, John Dali, acuzat că s-a întâlnit cu un lobbist al industriei tutunului chiar în perioada în care Comisia lucra la legea antitutun. Uniunea Europeană a înăsprit în ultimul an regulile pentru astfel de activităţi, orice înalt oficial european fiind obligat să raporteze într-un registru de transparenţă (accesibil publicului) orice contact cu cei care încearcă să-l influenţeze. Dar un articol recent publicat de Politico avertizează cu privire la găurile din legislaţia europeană şi descrie modalitatea prin care regulile pot fi ocolite. O cale este folosirea avocaţilor pe post de lobbişti, relaţia avocat–client fiind protejată de confidenţialitate în UE. Altă problemă este limitarea regulii transparenţei la înalţii oficiali europeni, funcţionarii de rangul doi fiind exceptaţi deşi ei au adesea un rol important în scrierea legislaţiei.
La Bucureşti desigur nu există astfel de reguli, nici dezbateri despre ele. Deşi de lobbişti acţionând în numele industriei farma nu ducem deloc lipsă.

 

Colegiul american de obstetrică-ginecologie a solicitat reducerea în condiţii de siguranţă a ratei naşterilor prin cezariană. Specialiştii în sănătate publică au propus, într-un articol publicat la începutul acestei săptămâni în Obstetrics&Ginecology, o analiză a modului în care ar putea fi corelate ratele cezarienelor cu modele de asigurări de sănătate bazate pe valoarea cost-eficienţă. Rezultatele sunt surprinzătoare şi oarecum descurajante inclusiv pentru noi, „Viaţa medicală fiind publicaţia care a lansat în România dezbaterea pe tema inflaţiei cezarienelor, unul dintre argumente fiind cel economic: anume că o naştere vaginală e mai cost-eficientă decât una prin cezariană. Ei bine, cel puţin în sistemul american, nu e aşa. În medie, naşterile vaginale ocupă cu 700% mai mult timp decât cele cezariene, necesitând aşadar mai multe resurse umane. Prin urmare, naşterile vaginale sunt cu 200% mai scumpe decât cezarienele până în momentul finalizării travaliului. Dar costurile scad abrupt în perioada post-partum, astfel că din punct de vedere al costurilor totale o cezariană este la fel de scumpă (sau ieftină, depinde de care parte a baricadei ideologice vă aflaţi) precum o naştere vaginală luând în considerare întreaga perioadă de spitalizare.
Concluzia autorilor este că o reformă a modalităţilor de plată a serviciilor medicale din timpul naşterii nu ar influenţa rata cezarienelor, fiind nevoie mai degrabă de stimulente financiare pentru a creşte eficienţa protocolului aplicat în timpul naşterilor vaginale. Concluzia noastră este că în lipsa unor studii similare aplicate contextului specific, în România dezbaterea despre naşteri este sterilă.

 

Facultatea de Medicină din Budapesta lansează un curs despre tehnologiile inovative din medicină. Obiectivul este pregătirea studenţilor pentru tehnologiile viitorului pe care vor trebui să le aplice atunci când vor începe să practice. Câteva dintre subiectele cursurilor sunt: Medicina personalizată – Sănătatea genomică; Viitorul imagisticii medicale; Social media în medicină; Recoltarea de date în sănătate şi computerele cognitive; Revoluţia mobilă în sănătate şi telemedicina; Medicina regenerativă, optogenetica şi printarea 3D; Robotica medicală, bionica şi realitatea virtuală.
Cursul nu este predat de vreun tânăr profesor dornic de afirmare, ci de prorectorul pe probleme ştiinţifice, prof. dr. Maria Judit Molnar. De menţionat că vorbim despre o facultate de medicină cu mare tradiţie, înfiinţată cu 250 de ani în urmă, care are în prezent peste 12.000 de studenţi, dintre care aproape 2.000 urmează cursurile în limba engleză şi 1.000 în limba germană.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 160 de lei
  • Digital – 103 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.