Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Știri

Ce curs preferă studenţii de la Universitatea Harvard? (1)

Viața Medicală
Prof. dr. Valeriu RUSU joi, 11 octombrie 2012

Ce curs preferă studenţii de la Universitatea Harvard? Printre altele, pe cel de… gastronomie moleculară. Amănunte ne oferă dl prof. dr. Valeriu Rusu la rubrica Lexis.

   Iată o întrebare la care aparent răspunsul este dificil. Harvard University – situată în Cambridge (MA), cea mai veche universitate americană, fondată în 1636 – are dotări în aparatură de cercetare şi didactică de circa 32 de miliarde de dolari, peste 20.000 de studenţi, din care aproape 7.000 undergraduate şi peste 12.000 postgraduate, iar corpul profesoral depăşeşte 2.500 de membri, la care se adaugă numeroşi visiting professors. Cu 42 de laureaţi Nobel în 2010 şi adesea cu cel mai mare număr de articole publicate în revista Nature, Universitatea Harvard se află frecvent pe primul loc în clasa­mentul Shanghai. Harvard atrage, natural, studenţi din întreaga lume, din peste 130 de ţări.
   Anul trecut, cu ocazia sărbătoririi a 375 de ani de la înfiinţare, pe lângă alte evenimente, conducerea Universităţii, urmând tradiţia flexibilităţii şi a absenţelor prejudecăţilor în ceea ce se cheamă aria curriculară, a avut ideea să introducă un nou obiect opţional, intitulat „Gastronomie moleculară – relaţia dintre ştiinţa şi cultura alimentară“. Interesul studenţilor pentru acest curs s-a dovedit excepţional, iar în scurt timp s-a ajuns şi la un ecou internaţional.
   Datorită diversificării şi multiplicării activităţilor teoretice şi practice, într-un an s-au acumulat pe site-ul Harvard Univer­sity – Gastronomy nu mai puţin de 229.000 de rezultate! De o varietate ce poate fi degustată în direct de orice po­se­sor de computer. Suportul audiovizual este adesea admirabil. În aceste condiţii, voi încerca o selecţie de subiecte gastronomice prezentate în selectul mediu harvardian.
   La Harvard sunt evocaţi autori celebri ai unor cărţi de gastronomie, printre care Jean Anthelme Brillat-Savarin (1755–1826). Acesta scria în capodopera sa „La physiologie du goût“: „Desco­perirea unui nou fel de mâncare face mai mult pentru genul uman decât descope­rirea unei stele“ (aforismul IX, din introducere). Brillat-Savarin a studiat dreptul, chimia şi medicina, devenind până la urmă jurist. Inteligent, avansează în magistratură, iar în 1789 se implică în Revoluţia Franceză, remarcându-se prin discursurile sale. Are intuiţie: curând îşi dă seama că activitatea sa politică era plină de riscuri şi de aceea se exilează în Elveţia, stabilindu-se la hotelul Lion d’Argent din Lausanne. Aici scrie a sa Physiologie, în care cuprinde, într-o manieră fermecătoare, de toate: filosofie, reţete şi amintiri, descrierea unui festin gastronomic din partea locului. Pleacă apoi în Olanda, iar în continuare, timp de trei ani, în Statele Unite. Unde îşi câştigă existenţa dând lecţii de engleză sau ca violonist, fiind o perioadă chiar vioara întâi la Park Theater din New York. Ajunge, de asemenea şi la Philadelphia.
   În 1797, Brillat-Savarin revine în Franţa, unde, pe neaşteptate, este numit con­silier la Curtea de Casaţie. Se angajează cu zel într-o amplă activitate de legis­lator, în 1801 devenind unul din fondatorii (iar ulterior administratorul) Societăţii pentru încurajarea industriei naţio­nale. El a publicat mai multe lucrări importante de drept şi de economie politică, dar apariţia capodoperei sale întârzia. Abia în 1825, cu două luni înainte de moartea sa, cartea este tipărită cu urmă­torul titlu: „Physiologie du Goût, ou Méditations de Gastronomie Transcen­dante; ouvrage théorique, historique et à l’ordre du jour, dédié aux Gastronoms parisiens, par un Professeur membre du plusieurs sociétés littéraires et savantes“. Această primă ediţie a apărut fără numele autorului, nelipsind însă în numeroasele ediţii ulterioare. Brillat-Savarin a decedat la 2 februarie 1826. Avea 71 de ani şi a fost înmormântat în cimitirul Père Lachaise, din Paris. Succesul cărţii sale a depăşit orice aşteptări, elogiile postume aduse autorului fiind unanime. O capo­doperă rezistentă şi în prezent la eroziunea trecerii timpului.
   Revenind la Harvard, în prezent a fost întemeiată „The Harvard School of Engineering and Applied Sciences“ (SEAS) şi o fundaţie nonprofit susţinând dezvoltarea unui curs de educaţie ştiinţifică generală: „Science and Cooking: From haute Cuisine to the Science of Soft Matter“. În expunerea cursurilor şi a demonstraţiilor practice sunt implicaţi cercetători consacraţi de la Harvard, dar şi alte nume cunoscute din domeniu din întreaga lume, inclusiv celebri bucătari şefi.
   „Gastronomiei moleculare îi este acordat un interes fără precedent“, precizează Michael Patrick Rutter, director cu comunicarea la SEAS. Poate că nu este chiar nepotrivit să adăugăm că, în ţara cât un continent în care s-au inventat fast-food-urile, propagate apoi ca o epidemie în toată lumea, descoperirile din domeniile gastronomiei moleculare vor servi la îndreptarea consecinţelor nefaste – obezitatea înainte de toate – ale grabei de a înfuleca „preparate culinare“ de tip McDonalds & co.
   Atracţia studenţilor face insuficiente cele 700 de locuri disponibile la SEAS. Îmi aduc aminte că, în urmă cu mulţi ani, când am avut ocazia să locuiesc în campusuri, am participat, seara târziu, la degustarea unor variate produse culinare de-a dreptul multiculturale. Tentante prin arome, miros şi gust.
   Închei acest prim articol din serial cu o supoziţie justificată din ceea ce am citit pe site-ul Harvard University – Gastronomy: SUA sunt primul importator de alimente din lume, acelaşi loc ocupându-l în aruncarea la gunoi a unei uriaşe cantităţi de produse alimentare prin risipă sau prezervare neadecvată, ce începe din supermarketuri. Nici ţările europene, îndeosebi cele occidentale, nu stau mai bine. Studiile de gastronomie moleculară şi cultură alimentară vor contribui la reducerea acestei calamităţi.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 160 de lei
  • Digital – 103 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.