Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  ACTUALITATE  »  Știri

Cauze şi soluţii pentru epidemia de holeră din Hispaniola

Viața Medicală
Dr. C. M. miercuri, 1 februarie 2012
   Una din cele mai mari epidemii de holeră din istoria modernă a izbucnit în Haiti la 10 luni de la devastatorul cutremur din ianuarie 2010, extinzându-se ulterior şi în Republica Dominicană. La 25 decembrie 2011, Haiti raportase peste 520.000 de cazuri, 280.000 de spitalizări şi 7.000 de decese, iar Republica Dominicană – peste 21.000 de cazuri şi 360 de morţi, ca urmare a epidemiei.
   În ultimul an, guvernele celor două state de pe insula caraibiană Hispaniola, sprijinite de comunitatea internaţională, au pus la punct strategii cruciale de prevenire şi control, care includ: îmbunătăţirea supravegherii şi alertei rapide pentru monitorizarea răspândirii bolii şi stabilirea măsurilor; îmbunătăţirea accesului la apă potabilă prin clorinarea apei la sursă şi în locuinţe, case şi alte amplasamente; promovarea igienei şi a altor practici preventive de sănătate publică; încurajarea politicilor şi practicilor de manipulare corectă a alimentelor; îmbunătăţirea administrării deşeurilor; stabilirea, prin proiecte-pilot, a rolului vaccinurilor orale împotriva holerei; asigurarea îngrijirilor şi tratamentelor de calitate în unităţi sanitare şi în comunitate; informarea şi mobilizarea comunităţii.
   Într-un apel la acţiune lansat recent, Organizaţia Panamericană pentru Sănătate (OPAS) – biroul regional OMS, CDC şi UNICEF au subliniat că, pe termen lung, ţinerea sub control a holerei pe Hispaniola va fi posibilă numai prin investiţii în infrastructura pentru apă, canalizare şi igienă şi prin dezvoltarea capacităţii instituţionale pentru operarea şi menţinerea acesteia. În prezent, Haiti este ţara cu cea mai redusă astfel de infrastructură din emisfera vestică. Chiar şi înaintea cutremurului, doar 63% din cele 10 milioane de haitieni aveau acces la o sursă îmbunătăţită de apă (adusă prin conducte în locuinţă sau grădină, de la cişmele publice sau fântâni) şi doar 17% – în scădere, de la 26% în 1990 – la un serviciu de canalizare îmbunătăţit (toaletă, sistem de canalizare, fosă septică, latrină cu ventilaţie, toaletă uscată). Capitala ţării, Port au Prince, cu două milioane de locuitori, este unul din cele mai mari oraşe din lume fără sistem municipal de canalizare.
   În ultimul deceniu al secolului trecut, epidemia de holeră din America Latină, care se răspândise în primii doi ani în 20 de ţări, ajungând la un milion de cazuri şi 10.000 de decese, a fost treptat eliminată prin investiţii masive în infrastructura de apă şi canalizare şi promovarea igienei. Aceste acţiuni, la care s-au adăugat dezvoltarea unor sisteme de supraveghere pentru detectarea şi monitorizarea bolilor, au dus şi la reducerea altor boli cu transmitere hidrică, precum febra tifoidă şi hepatita A.
   În acest context, investiţiile în infrastructura de apă, canalizare şi igienă din Haiti este esenţială, nevoile în acest domeniu fiind estimate la până la 1,1 miliarde de dolari. În apelul la acţiune, OPAS, CDC şi UNICEF fac câteva recomandări: îmbunătăţirea infrastructurii de apă, canalizare şi igienă să devină prioritară; crearea în acest scop a unui grup operativ, condus de cele două guverne din insulă,  care să reunească experţi, ONG-uri şi fundaţii, pentru discutarea în detaliu a planului de infrastructură; realizarea unui proiect şi a unui program pentru infrastructura de apă, canalizare şi igienă; onorarea angajamentelor făcute de donori pentru reconstrucţia după cutremur a regiunii, cu alocarea de fonduri în această direcţie.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 200 de lei
• Digital – 129 de lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC