Una din cele mai mari epidemii de holeră din
istoria modernă a izbucnit în Haiti la 10 luni de la devastatorul cutremur din
ianuarie 2010, extinzându-se ulterior şi în Republica Dominicană. La 25
decembrie 2011, Haiti raportase peste 520.000 de cazuri, 280.000 de spitalizări
şi 7.000 de decese, iar Republica Dominicană – peste 21.000 de cazuri şi 360 de
morţi, ca urmare a epidemiei.
În ultimul an, guvernele celor două state de
pe insula caraibiană Hispaniola, sprijinite de comunitatea internaţională, au
pus la punct strategii cruciale de prevenire şi control, care includ: îmbunătăţirea
supravegherii şi alertei rapide pentru monitorizarea răspândirii bolii şi
stabilirea măsurilor; îmbunătăţirea accesului la apă potabilă prin clorinarea
apei la sursă şi în locuinţe, case şi alte amplasamente; promovarea igienei şi
a altor practici preventive de sănătate publică; încurajarea politicilor şi
practicilor de manipulare corectă a alimentelor; îmbunătăţirea administrării deşeurilor;
stabilirea, prin proiecte-pilot, a rolului vaccinurilor orale împotriva
holerei; asigurarea îngrijirilor şi tratamentelor de calitate în unităţi
sanitare şi în comunitate; informarea şi mobilizarea comunităţii.
Într-un apel la acţiune lansat recent,
Organizaţia Panamericană pentru Sănătate (OPAS) – biroul regional OMS, CDC şi
UNICEF au subliniat că, pe termen lung, ţinerea sub control a holerei pe
Hispaniola va fi posibilă numai prin investiţii în infrastructura pentru apă,
canalizare şi igienă şi prin dezvoltarea capacităţii instituţionale pentru
operarea şi menţinerea acesteia. În prezent, Haiti este ţara cu cea mai redusă
astfel de infrastructură din emisfera vestică. Chiar şi înaintea cutremurului,
doar 63% din cele 10 milioane de haitieni aveau acces la o sursă îmbunătăţită
de apă (adusă prin conducte în locuinţă sau grădină, de la cişmele publice sau
fântâni) şi doar 17% – în scădere, de la 26% în 1990 – la un serviciu de
canalizare îmbunătăţit (toaletă, sistem de canalizare, fosă septică, latrină cu
ventilaţie, toaletă uscată). Capitala ţării, Port au Prince, cu două milioane
de locuitori, este unul din cele mai mari oraşe din lume fără sistem municipal
de canalizare.
În ultimul deceniu al secolului trecut,
epidemia de holeră din America Latină, care se răspândise în primii doi ani în
20 de ţări, ajungând la un milion de cazuri şi 10.000 de decese, a fost treptat
eliminată prin investiţii masive în infrastructura de apă şi canalizare şi
promovarea igienei. Aceste acţiuni, la care s-au adăugat dezvoltarea unor
sisteme de supraveghere pentru detectarea şi monitorizarea bolilor, au dus şi
la reducerea altor boli cu transmitere hidrică, precum febra tifoidă şi
hepatita A.
În acest
context, investiţiile în infrastructura de apă, canalizare şi igienă din Haiti
este esenţială, nevoile în acest domeniu fiind estimate la până la 1,1 miliarde
de dolari. În apelul la acţiune, OPAS, CDC şi UNICEF fac câteva recomandări:
îmbunătăţirea infrastructurii de apă, canalizare şi igienă să devină prioritară;
crearea în acest scop a unui grup operativ, condus de cele două guverne din
insulă, care să reunească experţi,
ONG-uri şi fundaţii, pentru discutarea în detaliu a planului de infrastructură;
realizarea unui proiect şi a unui program pentru infrastructura de apă,
canalizare şi igienă; onorarea angajamentelor făcute de donori pentru
reconstrucţia după cutremur a regiunii, cu alocarea de fonduri în această direcţie. 
