Unul dintre subiectele abordate de medicul din linia întâi a fost pozitivitatea reală a pacienților cu SARS-CoV-2, virusul care provoacă boala numită COVID-19.

„Cât persistă pozitivitatea reală la cei care sunt infectați? Pozitivitatea persistă, în linii mari, între două săptămâni și patru săptămâni. După această perioadă oamenii respectivi se negativează”, arată conf. dr. Simin Florescu în discuția live de ieri.

Potrivit acesteia, criteriul de negativare este reprezentat de două teste negative la SARS-CoV-2, teste care trebuie să fie făcute succesiv, la un interval de minimum 24 de ore între ele și, bineînțeles, cu ameliorare clinică a acelui pacient.

Cu aceste teste negative, pacienții pot fi declarați vindecați. Totodată, medicul citat a vorbit și despre imunitatea pacienților care s-au vindecat de COVID-19.

„Problema imunității, din păcate, nu este suficient clarificată. Nu prea știm ce se întâmplă cu imunitatea. Știm doar că apar anticorpii undeva între două și patru săptămâni după debutul bolii. Acești anticorpi persistă o perioadă, dar nu știm cât. Cunoaștem doar modelul de la primul SARS. La acesta se știe clar că persistă minimum doi ani. Știm că anticorpii au un rol protector în această perioadă, dar mai departe de atât, deocamdată nu știm nici noi”.

Între fals pozitiv și fals negativ

Un alt aspect pe care a ținut să îl lămurească medicul specialist în boli infecțioase de la Spitalul „Dr. Victor Babeș” a fost cel al rezultatelor „fals pozitive” și „fals negative” în privința pacienților cu noul coronavirus.

„Fals pozitiv și fals negativ la PCR depinde foarte mult de modalitatea de recoltare. Și de tipul de produs recoltat. De exemplu, sensibilitatea din exsudatul nazofaringian este puțin mai mică, comparativă cu sensibilitatea testului efectuat, de exemplu, din aspiratul bronșic, acolo unde se află cel mai mult virus în plămâni”, a declarat ieri dr. Simin Florescu.

Aceasta a amintit că „fals pozitiv” și „fals negativ” există la orice tehnică de testare, însă PCR rămâne tehnica de diagnostic de bază în SARS-CoV-2.

Medicul a răspuns la numeroase întrebări venite din partea publicului, iar una dintre acestea a fost formulată în direcția rezultatelor fals pozitive la pacienții vindecați și a rezultatelor fals negative la persoanele simptomatice:

„Nu este «fals pozitiv» la vindecați. Este vorba de acele teste care apar sporadic pozitive la cei vindecați, dar care nu au niciun fel de semnificație, pentru că este practic un virus mort, care nu transmite, nu e contagios, nu se întâmplă nimic. Sunt niște resturi genomice amplificate și atât. Iar fals negativ... Nu știu cât de reali sunt falșii negativi. Practic este vorba ori de o recoltare incorectă sau insuficientă, ori de un moment de recoltare incorect, ori de o eroare de laborator. Nu e neapărat un fals negativ, adică nu ar însemna că omul acela chiar nu are boala. Fals negativ din punct de vedere al tehnicii de recoltare în primul rând”.