Newsflash
Știri

Cât de generoase sunt guvernele europene cu sănătatea

de Vlad MIXICH - iul. 17 2015
Cât de generoase sunt guvernele europene cu sănătatea
Din păcate, trebuie să începem pentru a doua săptămână consecutiv această rubrică cu veşti din Grecia, acolo unde inconştienţa unui guvern populist de stânga a început să pună în pericol chiar sănătatea cetăţenilor. Dacă băncile greceşti nu vor fi redeschise curând, explică un reportaj Politico, farmaciştii şi distribuitorii de medicamente din Grecia nu vor mai putea asigura strictul necesar. Deja există farmacii care raportează lipsa unor medicamente, accesul la cash fiind strict controlat de guvernul de la Atena deja de mai mult de o săptămână. Distribuitorii, deşi continuă să funcţioneze, sunt foarte îngrijoraţi: „Mai avem stocuri de medicamente pentru câteva zile“, spune purtătorul de cuvânt al unui important distribuitor grec.
Marea problemă este cash-ul pe care farmaciştii nu-l pot oferi distribuitorilor, deoarece oamenii care ajung la tejgheaua lor nu mai au mulţi bani lichizi. Situaţia devine acută conform mai multor farmacişti intervievaţi de media internaţionale. În Grecia funcţionează 130 de distribuitori, majoritatea fiind companii naţionale, ceea ce înrăutăţeşte situaţia. Sediile europene ale principalilor distribuitori nu sunt dispuse să mai lucreze pe datorie cu firme naţionale în care nu au nicio implicare. În acelaşi timp, EFPIA, asociaţia europeană care-i reuneşte pe producătorii internaţionali de medicamente, a dat asigurări săptămâna trecută că Grecia are asigurate stocuri de medicamente pentru cel puţin două luni.
În acest timp, guvernul Tsipras exultă în urma câştigării referendumului şi merge la Bruxelles fără niciun fel de propunere de acord cu instituţiile europene.

 

Vă mai amintiţi cum, în urmă cu trei ani, Victor Ponta promitea creşterea finanţării sistemului medical la 6% din PIB? Premierul Ponta nu a fost original în promisiunea sa, aceasta fiind asumată de toate partidele, rând pe rând, în funcţie de cum s-au perindat la guvernare. Şi, ca toţi ceilalţi dinaintea sa, nici Victor Ponta nu s-a ţinut de cuvânt. O analiză bazată pe date Eurostat proaspete a fost făcută publică în această săptămână. Rezultatele? Dezamăgitoare pentru medicii şi asistenţii care (încă) mai lucrează în România.
La nivelul întregii Uniuni Europene, cea mai mare parte din cheltuielile guvernamentale (40,2%) au fost îndreptate către protecţia socială. Pe locul doi vine domeniul sanitar, cu 14,8%. Interesant este că, prin prisma cifrelor, România este unul dintre cele mai puţin sociale state europene, mult după Germania, Franţa sau Italia, guvernul socialist Ponta alocând sub 35% din cheltuielile sale protecţiei sociale. Dar din acest puţin, categoria cu care guvernul Ponta a fost cel mai generos sunt pensionarii. Statisticienii UE au izolat segmentul de finanţare dedicat pensiilor şi România este în top: un sfert (25,1%) din totalul cheltuielilor guvernamentale au fost îndreptate către pensionari. Suntem depăşiţi doar de Italia, Bulgaria şi Austria.
Cât de generos a fost guvernul Ponta cu sistemul medical, comparativ cu ceilalţi colegi europeni? Nu prea a fost. Dacă guvernele din Slovacia, Olanda şi Cehia îndreaptă spre sănătate peste 17% din cheltuielile guvernamentale, guvernul de la Bucureşti a alocat doar 11,4% din cheltuieli sănătăţii, adică locul 5 din coadă în Uniunea Europeană. Doar guvernele grec, cipriot, maghiar şi polonez au fost mai zgârcite. Desigur suntem şi mult sub media UE, asta în condiţiile în care România se confruntă cu cea mai gravă criză de personal medical din istoria ei recentă, judeţe întregi neavând medici specialişti din cauza emigraţiei acestora spre ţări cu salarii mai decente, iar pacienţii continuă să nu aibă acces la foarte multe medicamente esenţiale subvenţionate în alte ţări europene. Un alt domeniu tratat cu zgârcenie de guvernul de la Bucureşti este educaţia, unde România este pe locul trei din coadă, mai parcimonioase fiind doar guvernele de la Roma şi Atena.
Dar nu-i nimic, căci guvernul Ponta a fost generos cu cheltuielile din domeniul „siguranţei şi ordinii publice“, unde România cheltuie procentual cel mai mult din Europa alături de Slovacia şi Bulgaria. Asta se cheamă viziune de viitor: bani mulţi pentru miliţieni şi mai cu ţârâita pentru medici şi profesori.
Precizăm că datele citate de raportul UE sunt la nivelul anului 2013.

 

O problemă discutată de multe ori şi în România, chiar în paginile din „Viaţa medicală“, a avut în sfârşit ecou la autorităţi. Nu vă bucuraţi, căci nu în România se întâmplă asta, ci în Brazilia. 85% din toate naşterile din spitalele private braziliene sunt princezariană şi 45% din naşterile din spitalele publice. Brazilia, ca şi România, este una dintre ţările cu cea mai mare frecvenţă a cezarienelor din lume (conform ultimelor statistici, unul din doi copii români se nasc prin cezariană). Ei bine, medicii brazilieni vor fi nevoiţi să justifice în scris de ce a fost nevoie de efectuarea unei cezariene, iar mamele vor fi informate în privinţa opţiunilor existente şi vor trebui să semneze un formular de consimţământ informat înaintea procedurii.
Ginecologii brazilieni oferă însă justificări pentru inflaţia cezarienelor din ţara lor: nu există suficiente maternităţi echipate adecvat pentru naşteri naturale, astfel că singura şansă pentru a beneficia de condiţii bune este ca mama să-şi rezerve un pat într-un spital privat. BBC afirmă că femeile care doresc să nască natural într‑un spital privat nu pot găsi locuri libere deoarece toate paturile sunt programate pentru cezariene. Din considerente legate de timp şi confort, ginecologii preferă cezarienele, iar în cultura braziliană se crede că după naşterea naturală corpul femeii devine neatractiv.
Vom vedea peste câţiva ani dacă măsurile impuse de autorităţi vor avea un rezultat benefic, dar cel puţin în Brazilia se încearcă ceva.

 

Un miniscandal a izbucnit în Canada, unde producătorul unui medicament foarte scump (intenţionat nu-i menţionăm numele) a decis să folosească pentru o campanie de imagine un pacient de 14 ani cu o boală renală rară. Campania, sponsorizată printr-un intermediar chiar de compania respectivă, solicită prin vocea pacientului-adolescent ca guvernul canadian să ramburseze medicamentul respectiv.
Reacţiile negative dinspre asociaţiile europene de pacienţi şi pentru protecţia consumatorului nu au întârziat să apară. Mai mult, odată cu înmulţirea pe piaţă a medicamentelor scumpe se pare că astfel de campanii devin un instrument obişnuit de presiune asupra autorităţilor care nu au niciodată un buget suficient pentru a acoperi toate solicitările. Utilizarea pacienţilor în astfel de scopuri este evident neetică, dar nu pare a-i deranja pe cei care orchestrează astfel de campanii. Un antidot foarte eficient este ca instituţiile care decid ce tratamente sunt sau nu subvenţionate să fie complet distanţate de decidenţi politici. Exemplul de bune practici este în acest caz Marea Britanie cu al său NICE.  

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe