Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Știri

Când tratăm HTA în sarcină?

Viața Medicală
Dr. Diana Andronache vineri, 8 aprilie 2022

Femeile însărcinate cu hipertensiune arterială cronică ușoară pot beneficia de pe urma administrării unui tratament având ca ţintă reducerea valorilor tensionale sub 140/90 mmHg, comparativ cu strategia prin care se administrează tratament antihipertensiv doar la valori de peste 160/105 mmHg.

poza1

Recomandările de tratament pentru femeile însărcinate care prezintă hipertensiune arterială (HTA) variază între organizaţiile internaţionale. Există un consens care subliniază importanţa administrării tratamentului în HTA severă, definită ca valori ale tensiunii arteriale ≥160/105 mmHg, însă pentru cazurile de hipertensiune arterială cronică ușoară, cu valorile antemenţionate, planul optim de tratament nu este clar.

Pentru a evalua beneficiile și profilul de siguranţă al terapiei antihipertensive pentru această categorie de paciente, a fost conceput un studiu randomizat, în care au fost incluse femei cu hipertensiune arterială cronică ușoară.

Coordonatorii studiului au analizat incidenţa evenimentelor adverse privind sarcina, comparând două grupuri de femei: cele din primul grup au primit un tratament ce a urmărit obţinerea unor valori tensionale mai mici de 140/90 mmHg, iar cele din al doilea grup au primit placebo, cu excepţia situaţiilor în care dezvoltau HTA severă, cazuri în care au primit tratament antihipertensiv.

Risc mai mic de evenimente adverse

Potrivit datelor obţinute, femeile însărcinate cu hipertensiune arterială ușoară ar trebui să primească tratament antihipertensiv pentru a reduce probabilitatea de evenimente adverse, atât pentru mamă, cât și pentru copil. Pacientele din grupul cu tratament activ au primit labetalol (61,7%) sau nifedipină (35,6%).

Incidenţa unui eveniment cu rezultat primar, definit ca preeclampsie cu elemente de severitate, naștere prematură (la mai puţin de 35 de săptămâni), recomandată pe criterii medicale, abrupţie placentară sau moarte fetală sau neonatală, a fost mai mică în grupul de tratament activ (30,2%), comparativ cu grupul de control (37%).

Preeclampsia cu caracteristici severe a apărut la 23,3% dintre pacientele incluse în grupul de tratament activ, comparativ cu 29,1% în grupul control, iar nașterea prematură la 12,2%, faţă de 16,7%. Incidenţa complicaţiilor materne grave a fost de 2,1%, respectiv de 2,8%, iar incidenţa complicaţiilor grave neonatale a fost de 2% și 2,6%. Incidenţa preeclampsiei în cele două grupuri a fost de 24,4%, respectiv 31,1%.

 

https://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJMoa2201295

Etichete: HTA in sarcina HTA gravide Cardiologie Obstetrica-Ginecologie

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 199 de lei
  • Digital – 149 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC