La Spitalul Clinic de Chirurgie Oro-Maxilo-Facială „Prof. dr. Dan Theodorescu” s-a desfășurat, pe parcursul a două zile (20 și 21 iunie), o campanie de consultații pentru depistarea precoce a cancerului de buze. Aflată la a treia ediție, campania organizată de Primăria Capitalei, prin Administrația Spitalelor și Serviciilor Medicale București (ASSMB), are un scop preventiv, în condițiile în care anual în România sunt înregistrate peste 500 de cazuri de cancer la nivelul cavității bucale.
Am îndrăznit să mă aliniez și eu în rândul celor care așteptau să fie consultați. Aici am intrat în vorbă cu un pacient în vârstă de 44 de ani, venit la vizita medicală postoperatorie. Acesta suferise o intervenție chirurgicală în luna martie, pentru rezecția unui adenom pleomorf. Nu era prea mulțumit că programarea lui se intersecta cu această campanie de prevenție – „prea multă îmbulzeală”. Electrician de meserie, acesta era nefumător, fără antecedente și fără alte probleme de sănătate. Din păcate, cei mai mulți pacienți cu tumori ale cavității orale se prezintă prea târziu la medic. Așa a fost și în cazul pacientului cu care am discutat, el prezentându-se la medic la doi ani după depistarea formațiunii nodulare, în ciuda faptului că, în cazul său, tumora s-a prezentat atipic, dureros.
Despre profilaxia cancerelor orale am discutat cu prof. dr. Alexandru Bucur, șeful Secției de Chirurgie Oro-Maxilo-Facială a spitalului „Prof. dr. Dan Theodorescu”. Acesta mi-a confirmat că pacienții ajung la specialist în stadii tardive, motiv pentru care, de multe ori, chirurgii nu mai pot interveni, soluțiile terapeutice în faze avansate fiind limitate. În general, pacienții se prezintă direct la specialist cu tumori în stadii avansate, sărind peste etapa vizitei la medicul de familie. Acest lucru se întâmplă pentru că simptomele inițiale nu sunt dureroase, consideră profesorul Bucur.
Pacientul cu care am discutat a acuzat apariția unei umflături la nivelul buzei, însoțită de senzație dureroasă și disconfort. Aceste simptome se numără printre cele descrise și de prof. dr. Alexandru Bucur, alături de debutul unor forme ulcerative și prezența unor pete albe sau roșii. Dacă aceste ulcerații nu cedează în cel mult zece zile, apare suspiciunea de leziune malignă. Pe de altă parte, din discuția cu specialistul, am aflat că fumatul, consumul de alcool și expunerea îndelungată la soare și praf se numără printre factorii care conduc și declanșează cancerul de la nivelul cavității bucale. În ceea ce privește tratamentul, acesta este complex și implică etape chirurgicale și ședințe de radio- și chimioterapie.
Următorii pacienți cu care am discutat veniseră la medic pentru că aflaseră de această campanie. Consultația le-a oferit ocazia de a-și elimina îndoielile și temerile existente. Unul dintre ei, o profesoară în vârstă de 79 de ani, a apreciat că este momentul să vină la medic după ce acuza prezența unei afte de doi ani. Un alt pacient, strungar, în vârstă de 77 de ani, a venit la consultație pentru că, în urma unei vizite la dentist, a rămas cu un abces căruia nu i-a dat importanță mult timp.
Cancerul cavității bucale reprezintă 4% din totalul bolilor neoplazice, iar cancerul de buză însumează 20–25% din totalul neoplaziilor orale. Incidența este semnificativ mai mare la bărbați față de femei, raportul fiind de 10 la 1. În aproximativ 90% din cazuri, formațiunile sunt localizate la nivelul buzei inferioare. În cadrul edițiilor anterioare ale acestei campanii de screening, aproape 200 de pacienți au fost consultați. Dintre aceștia, 14 prezentau leziuni premaligne și maligne.
