Newsflash
Știri

Butoane de panică și brățări iritante

de Alexandra NISTOROIU - sept. 5 2016
Butoane de panică și brățări iritante

    Pentru pacienții americani fără mijloace proprii de transport, să ajungă la programările medicale poate fi o adevărată provocare, mai ales atunci când afecțiunile cronice necesită vizite frecvente la doctor. O parte din spitalele și furnizorii de servicii medicale din Statele Unite văd în serviciile noi de tipul Uber o resursă utilă în combaterea acestei probleme. Soluția, deși neconvențională, este, în unele cazuri, chiar decontată pacientului de Medicaid sau alte planuri de asigurare. Uber este o alternativă la opțiunile tradiționale de transport urban, o aplicație mobilă care pune în legătură pasageri cu șoferi parteneri, persoane care își împart mașina personală ocazional pentru un venit suplimentar. The Atlantic scrie cum pe întreg teritoriul statului american au început să apară parteneriate între companiile care oferă servicii de acest tip și spitalele sau organizațiile nonprofit din domeniul medical. De exemplu, MedStar Health, o rețea spitalicească nonprofit cu unități în Maryland a început un parteneriat cu Uber în ianuarie care le permite pacienților să acceseze serviciul de pe site-ul spitalului și să primească și câte un memento înaintea fiecărei programări. Inițiative similare există în Florida, San Diego, New York, California sau Nevada. Costurile suportate de pacienți variază de la caz la caz. Pentru pacienții asigurați prin Medicaid, transportul pentru vizitele medicale care nu sunt urgente este acoperit parțial, dar cuantumul rambursării diferă conform legislației din fiecare stat. Cei asigurați prin Medicare nu beneficiază, în general, de rambursarea costurilor pentru transportul în situații medicale de non-urgență. Accesul greoi la un mijloc de transport poate să afecteze cu măsura în care pacienții ajung la controalele periodice, e de părere Ben Gerber, profesor asociat de medicină la Universitatea din Illinois și autor al unui amplu studiu pe această temă. În afecțiuni ca diabetul sau astmul, pierderea unei programări poate să fie foarte periculoasă. Într-o analiză sistematică efectuată în 2013 pe baza a 25 de studii, Gerber și colegii săi au descoperit că între 10% și 51% din pacienți denunță problemele privind transportul ca barieră în accesarea serviciilor medicale.

 

    De săptămâni bune, medicii argentinieni cer autorităților din sănătate măsuri mai ferme pentru a le asigura protecția la locul de muncă, din cauza numărului mare de incidente violente petrecute în sălile de așteptare și implicând pacienții sau familiile acestora. Din acest motiv, statul confirmă că a instalat deja butoane de panică în mai multe spitale din provincia Tucumano, scrie cotidianul La Gaceta. Într-o primă etapă, au fost aduse butoane de panică în cinci spitale, printre care și o maternitate. Urmează însă ca astfel de sisteme să fie instalate inclusiv în policlinicile deschise nonstop. Autoritățile spun că principalul obiectiv al acestei măsuri este să completeze securitatea fizică și mijloacele electronice de supraveghere cu posibilitatea unei intervenții proactive a personalului de pază din spital. Ministerul vrea să scadă indicii de vulnerabilitate în acest sector de risc. Sistemele instalate emit semnale de sunet și lumină, iar butoanele sunt strategic plasate în cele mai populate zone din spital, adică acolo unde sunt cele mai mari șanse să se iște conflicte, nu de puține ori acestea ducând și la agresiune fizică. Coordonatorul departamentului de securitate al Ministerului Sănătății a explicat că, odată declanșată alarma, ea va putea fi oprită numai prin folosirea unei chei. Reprezentanții organizației profesionale spun însă că acest sistem nu este soluția pentru neregulile privind siguranța în spitale și că implementarea lui lasă de dorit. Personalul n-a fost informat din timp de această măsură și nu a existat niciun fel de training privind utilitatea lui sau situațiile în care poate fi de folos. Prin organizația profesională, medicii au compus un raport în care detaliază toate problemele cu care se confruntă fiecare spital în privința violenței asupra personalului medical, cerând împreună o soluție ministerului. Ca și omologii lor din România, argentinienii încă așteaptă această soluție.

 

    Centrele comerciale din Brazilia vor fi obligate prin lege să pună la dispoziția clienților spații adecvate pentru igienizarea mâinilor. Potrivit Campo Grande News, o nouă lege obligă mall-urile, restaurantele și conglomeratele de magazine care servesc alimente sau băuturi să amenajeze spații cu chiuvete, săpun, gel sanitar cu alcool și prosoape de unică folosință. Congresmanul care semnează propunerea de act normativ spune că este o măsură necesară de sănătate publică pentru a preveni transmiterea unor infecții precum virusul H1N1. Guvernatorul Braziliei a respins însă anumite părți din propunerea legislativă, care cuprindea inițial și niște amenzi uriașe: aproximativ 24.000 de dolari la prima abatere, respectiv dublu la repetarea abaterii.

 

   Compania McDonald’s este forțată să retragă de pe piață brățările de fitness Step-it din cauza riscului de iritație a pielii și arsuri, a anunțat marți autoritatea federală americană pentru protecția consumatorului. Decizia vine după ce gigantul din domeniul fast food a primit mai mult de 70 de reclamații, din care șapte făceau referire la bășici cauzate de purtarea brățărilor, conform CNN. În acest moment sunt scoase din circulație loturile de 29 de milioane de unități din Statele Unite și 3,6 milioane de unități din Canada. Compania deja eliminase voluntar produsele din meniurile Happy Meal vândute săptămâna trecută, după ce diferiți clienți semnalaseră probleme privind purtarea dispozitivului de fitness. Produse în China, pedometrele din plastic numără pașii și clipesc mai încet sau mai rapid în funcție de ritmul de deplasare al celui care le poartă. Consumatorii sunt sfătuiți să returneze brățările în orice restaurant al lanțului. Vor primi în schimb o altă jucărie și, la alegere, un iaurt sau o porție de felii de măr.
    Decizia companiei de a alătura unui meniu de fast food o brățară de fitness a aprins dezbateri în comunitatea medicală. Michelle Garrison, profesor de psihiatrie a copilului și adolescentului în Seattle, spune că beneficiile acestor dispozitive se fac simțite doar pe termen scurt, sporind implicarea în activitatea fizică timp de câteva săptămâni, dar „pentru o schimbare de durată e nevoie de mai mult“. Jennifer A. Emond, profesor de pediatrie la Dartmouth, este și mai sceptică, nu crede că această campanie de marketing poate fi o modalitate credibilă de a promova un stil de viață sănătos în rândul copiilor. Tot ea atrage atenția că există pericolul distragerii atenției părinților de la riscurile nutriției proaste, făcându-i să se concentreze pe partea pozitivă a energiei consumate, nu și pe cea negativă, a tipului de calorii ingerate de copii.

 

    Canada a cheltuit în anul bugetar 2014–2015 un total de 25 de miliarde de dolari pentru a-și plăti medicii, cu aproape un miliard de dolari mai mult decât în exercițiul bugetar anterior. Cifrele se află în raportul anual emis de Institutul canadian pentru informații legate de sănătate (CIHI), iar suma cuprinde salariile brute, la care se adaugă cheltuielile de întreținere și dotare a practicilor medicale. Raportul privind numărul medicilor, distribuția lor și sumele cheltuite pe salarii poate ajuta la o mai bună alocare a resurselor pe viitor, explică autorii raportului. Ca să punem în perspectivă cele 25 de miliarde rezervate plăților către clinicieni, trebuie spus că anual Canada cheltuie între 18 și 20 de miliarde pe apărare, potrivit CBC. În 2015, la nivel național, lucrau 82.198 de clinicieni, cu 2,9% mai mulți decât în 2014. Poate deloc surprinzător, între 2011 și 2015, numărul de medici a crescut de trei ori mai rapid decât numărul de locuitori. Pentru al nouălea an la rând, raportul dintre numărul de medici și populația țării a avut o creștere accelerată. Astăzi sunt 228 de medici la 100.000 de canadieni.
    Sistemul absoarbe mai mulți medici pregătiți în afara țării decât pierde în defavoarea altor sisteme, mai ales că și canadienii formați dincolo de granițe se întorc, în general, să lucreze la ei în țară. Iar estimările CIHI arată că, potrivit numărului de diplome de doctor în medicină acordate de universitățile canadiene, numărul total de medici din sistem va continua să crească. Remunerarea doctorilor variază și în funcție de tipul de specialitate pe care și-au ales-o. Medicii de familie primesc aproximativ 271.000 de dolari anual, în medie, cei cu specialități medicale 338.000 de dolari, iar chirurgii câștigă 446.000 de dolari pe an.

 

    Un spital universitar din Sydney este acuzat că ar cultiva o legătură dubioasă cu un centru chinez de transplant, implicat într-un scandal latent privind recoltarea de organe de la prizonierii executați și prizonierii politici, relatează The Australian. Asocierea dintre spitalul australian Westmead și spitalul Xiangya din China, perceput ca epicentru național pentru cercetare în domeniul transplantului, are o vechime de peste zece ani și a cuprins vizite de lucru, training pentru cercetare, forumuri și acorduri formale de colaborare. Punctele de legătură din partea australienilor sunt nimeni alții decât experții în transplant renal, Philip O’Connell și Jeremy Chapman, ambii profesori la Universitatea din Sydney. Cei doi sunt fostul și actualul președinte al forumului internațional de experți Transplantation Society.
    Legătura dintre cele două spitale ilustrează riscul de imagine dat de colaborarea cu cercetătorii chinezi într-o zonă delicată etic precum cercetarea în transplant, mai ales după ce în spațiul public au circulat mai multe acuzații de ucidere a deținuților politici pentru prelevarea de organe. În 2015, la presiunile comunității internaționale, China interzicea oficial procurarea de organe de la prizonierii executați. Însă o lucrare publicată săptămâna trecută în American Journal of Transplantation subliniază o „discrepanță neplauzibilă“ între numărul oficial de transplanturi efectuate și „expansiunea exagerată“ a infrastructurii de transplant în China. Un alt raport publicat în iunie sugera că statisticile oficiale privind transplantul sunt mult sub cifrele reale. Ethan Gutman, coautor al studiului, spune că de fapt se fac între 60.000 și 100.000 de transplanturi pe an, nu 10.000 cum raportează autoritățile.
 

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe