De mulţi ani, bolile
cronice netransmisibile (BCN) alertează lumea medicală, socio-economică şi
politică la nivel planetar. În 2008, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a
elaborat chiar un plan de abordare globală a acestora. În România, suntem şi noi
preocupaţi de agresivitatea diabetului zaharat, a bolilor cardiovasculare, a
cancerelor şi a bolilor cronice pulmonare obstructive, dovadă fiind programele
naţionale şi multe alte acţiuni profilactice şi curative aflate în curs de desfăşurare.
Eforturile de pionierat ale profesorului Dan Enăchescu, în acest sens, se cuvin
a fi subliniate. Dar, începând cu 19–20 septembrie a.c., diabetul zaharat,
cancerele, bolile cardiovasculare (cardiopatia ischemică şi accidentul vascular
cerebral) şi bolile pulmonare cronice obstructive intră într-o nouă eră,
deoarece sesiunea Adunării Generale a Naţiunilor Unite a dezbătut problema lor.
Pentru prima dată în istoria ONU, BCN se află în centrul atenţiei, ducând la
elaborarea Declaraţiei politice istorice aprobate de 34 de şefi de state şi
guverne şi de reprezentanţi a 120 de state membre. Această alertă, declarată la
cel mai înalt nivel, este justificată de impactul deosebit de agresiv la care
au ajuns BCN. Câteva date epidemiologice sugestive: • Mortalitatea anuală prin BCN şi factorii de risc ai
acestor boli este: 14 milioane de decese din cauza alimentelor bogate în grăsimi
saturate şi trans-, sare şi zahăr;
7,8 milioane prin hipertensiune arterială; 6 milioane datorate fumatului,
inclusiv fumatului pasiv; 4 milioane datorate diabetului zaharat; 3,2 milioane
din cauza sedentarismului; 2,8 milioane din cauza supraponderii şi obezităţii;
2,6 milioane din pricina colesterolului crescut; 2,3 milioane din cauza
abuzului de alcool • Predicţia epidemiologică
a BCN este extrem de îngrijorătoare: în 2008, erau diagnosticate 12,7 milioane
de cazuri de cancer, predicţia pentru 2030 fiind de 21,4 milioane; în 2010,
erau diagnosticate 366 de milioane de cazuri de diabet, predicţia pentru 2030
fiind de 552 de milioane; în 2010, 1,5 miliarde de adulţi prezentau
suprapondere şi 500 de milioane obezitate, predicţia pentru 2030 fiind de 2,16
miliarde de persoane cu suprapondere şi 1,12 miliarde cu obezitate • BCN reprezintă primele cinci cauze de pierdere economică,
cheltuielile din bugetele de sănătate datorate lor fiind: cancer – 895 miliarde
de dolari; cardiopatie ischemică – 752 miliarde de dolari; accidente vasculare
cerebrale – 298 miliarde de dolari; diabet zaharat – 204 miliarde de dolari;
boli pulmonare cronice obstructive – 203 miliarde de dolari.
În faţa acestor date
cutremurătoare, summitul de la New York a fost numit de către dna dr. Margaret
Chan, director general OMS, „un eveniment aflat la cumpăna apelor“. Declaraţia
politică, ca act final şi cel mai important al reuniunii, are o valoare istorică
şi este fără precedent, marcând „nu sfârşitul, ci începutul“ unor acţiuni care
se vor desfăşura la nivel planetar. Ea cuprinde 22 de acţiuni detaliate în 65
de secţiuni, acoperind întregul spectru al acestor boli.
Factorii de risc ai
bolilor cronice netransmisibile caracterizează stilul de viaţă nesănătos: • fumatul • alimentaţia
bogată în grăsimi saturate şi de tip trans-,abuzul de sare şi produse zaharoase • sedentarismul• consumul excesiv de alcool.
Se recomandă ca abordarea BCN să se facă pe cinci
planuri: •asumarea responsabilităţilor de către guvernele
statelor participante, de planificare şi implementare • prevenirea BCN • tratamentul/managementul
BCN • monitorizarea BCN • colaborarea multiplă, la nivel naţional şi internaţional.
Un interes major îl
reprezintă prevenirea BCN prin: • combaterea intensivă a fumatului activ şi a celui pasiv •promovarea agresivă a alimentaţiei sănătoase, de la
naştere şi pe tot parcursul vieţii. Este vizată reducerea consumului de
alimente bogate în grăsimi saturate, sare (2,5 g/zi), produse zaharoase. Se
recomandă producătorilor să reducă la minimum concentraţia de acizi graşi trans- din alimente. Aportul de calorii
să fie echilibrat, astfel încât să se prevină obezitatea • stimularea vieţii active prin activităţi fizice desfăşurate
cel puţin cinci zile pe săptămână, toată viaţa • reducerea consumului de alcool sau renunţarea la el în totalitate. Este
demonstrat că beneficiul, costul şi raportul cost-beneficiu al acestor măsuri
sunt majore dacă măsurile amintite sunt implementate în mod corect.
Am insistat pe aceste
recomandări preventive deoarece sunt comune bolilor cronice netransmisibile. În
mod neîndoielnic, fiecare specialitate va prelua partea specifică din declaraţia
politică, iar guvernele îşi vor asuma responsabilitatea elaborării planurilor
de acţiune conform principiului „gândim global, acţionăm local“. Peste doi ani,
un alt summit organizat de ONU va analiza primele rezultate.
Diabetul zaharat este
extrem de vizibil în Declaraţia politică adoptată, deoarece constatarea
epidemiologică actuală, precum şi cea predictivă sunt extrem de alarmante,
consecinţele clinice devastatoare, cu un cost exorbitant. El influenţează
negativ celelate trei BCN: bolile cardiovasculare (cardiopatia ischemică şi
accidentul vascular cerebral), cancerele şi bolile pulmonare cronice. Un grup
de experţi internaţionali, coordonaţi de Federaţia Internaţională de Diabet
(IDF) şi OMS a lansat Planul Global
pentru Diabet 2011–2022. Acesta cuprinde totalitatea acţiunilor de
prevenire şi îngrijire a persoanelor cu diabet zaharat, privite la nivel
planetar şi în dinamica epidemiologică cunoscută.
Cu siguranţă că
Ministerul Sănătăţii din ţara noastră va prelua aceste noi recomandări şi îşi
va asuma responsabilitatea elaborării noului
Program de Diabet, nutriţie şi boli metabolice. Primul a fost lansat în
1985, modificat apoi în 1991 şi în 2001. De data aceasta, el va trebui să fie
construit pe baza ghidului OMS/IDF. Ar fi o mare eroare să se creadă că
Programul Naţional de Diabet este doar o reglementare a distribuirii medicamentelor,
aşa cum, din nefericire, s-a acreditat ideea în urmă cu câţiva ani. Rezultatele
s-au văzut şi nu ne mândrim cu ele. Cu siguranţă că şi celelalte specialităţi
vor aborda problemele ridicate de Adunarea Generală a ONU cu aceeaşi rigoare,
motiv pentru care putem afirma că diabetul zaharat, cancerul, bolile
cardiovasculare (cardiopatia ischemică şi accidentul vascular cerebral) şi
bolile pulmonare cronice au intrat într-o nouă eră. Cea a acţiunilor intensive şi
nediscriminatorii aplicate la nivel planetar.
