Newsflash
Știri

BATTHYANEUM, un templu al înţelepciunii medievale

de Conf. dr. Vitalie TEODORU - feb. 21 2012
BATTHYANEUM, un templu al înţelepciunii medievale
   Nu cred că există vreun iubitor de carte care, ajuns la Alba Iulia, să nu treacă pragul Bibliotecii Batthyaneum, situată în cetatea care, cu o suprafaţă de cca 70 ha, ziduri lungi de 12 km, porţi monumentale baroce şi şapte bastioane, cuprinde în incintă şi alte obiective importante ca: Muzeul Unirii (clădirea în care s-a citit la 1 Decembrie 1918 procla­marea unirii Transilvaniei cu România), Catedrala ortodoxă (în care au fost încoronaţi în 1922 regele Ferdinand şi regina Maria), Catedrala romano-catolică (cu mormintele lui Iancu de Hunedoara, ale unor principi şi demnitari laici şi clerici transilvăneni), Palatul principilor (în care a avut reşedinţa şi Mihai Viteazul) ş.a. Am avut şansa să fiu găzduit la câţiva zeci de metri de Batthyaneum, în casa de oaspeţi a Facultăţii de Teologie Catolică, binevoitoare la solicitarea unui ortodox.
   Batthyaneum, filiala Bibliotecii Naţionale a României, este una din cele mai valoroase biblioteci din Europa. Printre cele 64.000 de unităţi bibliografice, redactate în 30 de limbi şi dialecte, pe care le posedă, se numără şi 1.650 de manuscrise, unele din secolul al IX-lea, ceea ce reprezintă 80% din totalul manuscriselor medievale occidentale aflate în România. Tot aici se găsesc 609 incunabule, adică 70% din cărţile de această categorie existente în ţara noastră. Impresionant este şi interiorul. În superba Aula Magna, rafturile albe acoperă toţi pereţii, iar cărţile cu ornamente aurite sunt puse pe rafturi după mărime şi culoare. O galerie decorată înconjoară sala. În mijlocul sălii sunt vitrine cu rarităţi bibliografice şi două globuri vechi. Ambianţa, inclusiv aroma de carte veche, te transpune cu secole în urmă. Întemeietorul Bibliotecii este episcopul catolic Ignatius Batthyany (1741–1798), care a obţinut de la autorităţile militare complexul de clădiri al fostei mănăstiri a călugărilor trinitarieni. În anul 1792, clădirile au devenit bibliotecă, observator astronomic şi institut teologic. Biblioteca s-a constituit iniţial din donaţia episco­pului, formată din manu­scrise şi incunabule, precum şi din prelu­area colecţiilor unor parohii şi ordine călu­găreşti des­fiinţate, a fon­dului bisericii evan­ghelice din Braşov şi a colecţiei arhiepiscopului Vienei, Cristophorus Migazzi.
   Cel mai vechi manuscris medieval occidental din România, „Codex Aureus“ (din care reproducem alăturat o ilustraţie), aflat la Batthyaneum, a fost realizat în 805–810, în timpul lui Carol cel Mare. Este un fragment de tetraevangheliar. În timpul Războiului de 30 de ani, manuscrisul a fost găsit de mercenari la Heidelberg şi dezmembrat pentru comercializare. Astfel, evangheliile lui Matei şi Marcu ajung în anul 1786 la Alba Iulia prin intermediul bibliotecii arhiepiscopului Migazzi, evangheliile lui Luca şi Ioan se află la Biblioteca Apostolica Vaticana, coperta I – la Victoria and Albert Museum din Londra, iar coperta a II-a – la Museo Sacro de la Vatican. Textul Codexului este caligrafiat cu cerneală de aur pe pergament şi încadrat de chenare ornamentale. Un alt manuscris de mare valoare bibliofilă este „Biblia Sacra“, scrisă cu caractere gotice în secolul al XIII-lea. Arta caligrafică dă impresia unui text tipărit. Una din cele mai frumoase psaltiri din lume şi o altă mândrie a Batthyaneum-ului este „Psalterium Davidicum cum calendario“, scris în secolul al XII-lea cu cerneală brună în gotică, al cărui calendar înfăţişează diverse îndeletniciri specifice pentru fiecare lună. Tot cu cerneală brună este scris şi „Codex Burgundus“, manuscris din secolul al XV-lea în latină şi franceză cu 55 de miniaturi excepţionale reprezentând scene biblice. Valoroase sunt şi copiile de manuscrise din secolele XIII–XV după operele unor clasici greci şi latini. Dintre incunabule amintim: Bessarion – „Adversus calomniatorem Platonis“, apărut în 1469, Ptolemaeus – „Cosmographia“ din 1482, Ovidius – „Epistolae heroides“ din 1494 ş.a. În majoritate, lucrările autorilor latini şi greci sunt în limbile originale.
   Tematica lucrărilor de la Batthyaneum este variată, abordând subiecte de teologie, drept, filosofie, istorie, geografie, astronomie, agricultură, medicină – ultimele meritând un articol separat. Nu mai puţin importante sunt lucrările referitoare la istoria românilor sau cele tipărite în vechile tipografii din ţara noastră, ca, de pildă, „Palia“ de la Orăştie (1582), „Noul testament“ tipărit la Alba Iulia (1648), „Sicriul de aur“ tipărit la Sebeş (1683), „Storia delle moderne rivoluzioni della Valachia“ a lui A. M. del Chiaro, tipărit la Veneţia (1718), „Biblia“ de la Bucureşti (1688), „Descrierea Moldovei“ a lui Dimitrie Cantemir, ediţiile de la Frankfurt şi Leipzig în limba germană, „Îndreptarea legii“ de la Târgovişte (1652) etc. Biblioteca mai posedă colecţii de „ex libris“, acte, scrisori, sigilii, numismatică, mărturii de valoare inestimabilă.
 

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe