Senatorii au aprobat, marți, amendamentele la legea antifumat.
Prin votul lor, senatorii au decis că fumatul va fi permis și în spațiile
închise special amenajate, complet separate și izolate de restul încăperilor și
inscripționate clar ca având această destinație. De asemenea, vor fi exceptate
de la interzicerea fumatului terasele amenajate în acest scop, celulele pentru
deținuți din penitenciarele de maximă siguranță și spațiile special amenajate
pentru pacienții din spitalele de psihiatrie.
Practic, ieri urma să se voteze Ordonanța de Urgență a
Guvernului de transpunere a Directivei Europene privind produsele de tutun, cea
care impune modificarea formei de prezentare a pachetelor de țigări prin
creșterea suprafeței pictogramelor antifumat și indicarea explicită a
substanțelor nocive.
Contactat de „Viața medicală“, Ioan Luchian, președintele
Comisiei de sănătate din Senatul României a spus că ordonanța a ajuns în Senat
cu o serie de modificări solicitate de producătorii de produse din tutun, dar
un grup de senatori a adăugat și amendamentele deja trecute prin Comisia de
sănătate și așa s-a ajuns ca din cele două documente să rezulte o singură
propunere. Inițial s-a dorit retrimiterea ordonanței la comisie, adaugă acesta,
însă liderii de grup parlamentar au decis că trebuie votată „pentru a fi pusă
în acord cu directiva europeană“. Retrimiterea la comisie, „însemna încă 10–12
zile și ar fi fost dificil să mai treacă la Cameră, care și ea se grăbește,
căci trebuie să dea un răspuns pe ordonanță“, explică senatorul, care este
convins că documentul va trece și de Camera Deputaților, tot în această sesiune
parlamentară. În opinia sa, cea mai importantă modificare aprobată este
redefinirea spațiului închis, care nu mai este considerat ca fiind format din
cel puțin doi pereți și un acoperiș, ci din patru pereți și un acoperiș,
„restul modificărilor sunt de natură economică și nu cred că interesează; mai
mult e bătălia împotriva fumatului“.
Între timp, tot marți, Senatul UMF „Carol Davila“ București a
votat în unanimitate, în favoarea apelului înaintat de Societatea Română de
Cardiologie, Societatea Română de Pneumologie și Fundația Română a Inimii de
menținere a actualei forme a legii antifumat și pentru respingerea oricăror
amendamente.
Interzicerea fumatului în peste 170 de țări a făcut ca industria
tutunului să se comprime, ceea ce ar putea induce ideea că producătorii de
tutun vor migra către țări fără interdicții de acest gen, de obicei țări în
curs de dezvoltare.
Un studiu realizat de Nigel Driffield, de la Warwick Business
School, Jo Crotty, de la Aberystwyth University și Chris Jones, Aston Business
School, publicat în luna februarie a acestui an în British Journal of
Management a constatat că acest lucru nu s-a întâmplat în cazul companiilor
incluse în studiu.
Cercetătorii au urmărit 141 de companii din 20 de țări, pe o
perioadă de zece ani și au constatat că efectul interzicerii fumatului în țara
în care firma își are sediul a fost o reducere a capacității acesteia de a mai
investi în străinătate. Astfel, din totalul companiilor monitorizate, 53 dintre
ele au angajat investiții străine directe, iar 26 au investit în țări care nu
interziceau fumatul. Practic, firmele care au sediul în țări cu interdicție la
fumat au avut cu 7,6% mai multe șanse să efectueze investiții directe străine
și cu mai mult de 50% șanse să investească în alte țări care interzic fumatul.
Cercetarea a relevat faptul că firmele care au sediul în țări
care nu interzic fumatul au avut un avantaj de a face investiții străine
directe nu numai în țările lor de origine, ci și în străinătate.
Organizația mondială a sănătății estimează că mai mult de șase
milioane de oameni mor în fiecare an de boli provocate de fumat. Numărul
acestora este în scădere în țările dezvoltate, dar continuă să crească în
țările în curs de dezvoltare. Studiul amintit subliniază rolul pe care
interzicerea fumatului în țările dezvoltate îl poate juca în încercarea de a
reduce mortalitatea prin boli provocate de consumul de tutun.
