Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  ACTUALITATE  »  Știri

Bacterii ultrarezistente, erori de procedură și vieți salvate de vaccinuri

Viața Medicală
Monica GEORGESCU vineri, 15 iunie 2018
    Politicile, legile și programele naționale privind sănătatea mintală au înregistrat progrese în țările membre ale Organizației mondiale a sănătății (OMS), însă este nevoie de mai multă implicare din partea autorităților, de resurse și de eforturi susținute pentru a atinge țintele impuse de Planul global pentru sănătate mintală 2013–2020. Aceasta este concluzia care se desprinde din cea mai nouă ediție a raportului OMS privind sănătatea mintală, lansată recent.
    Ediția cu datele din 2017 a Atlasului sănătății mintale arată că există discrepanțe majore între țările lumii privind alocarea resurselor financiare și umane din acest sector (vezi graficul alăturat). De asemenea, bugetul acordat sănătății mintale este foarte mic în unele țări, iar 80% din fondurile alocate sănătății mintale merg către spitale, în defavoarea îngrijirilor ambulatorii sau comunitare. Inegalități mari privind accesul la servicii de sănătate mintală se înregistrează și în privința serviciilor adresate copiilor și adolescenților.
    Raportul OMS arată că, deși numărul sinuciderilor a crescut din 2014 la nivel global, cele mai multe țări nu au pus la punct strategii de prevenție a suicidului și, mai mult, doar una din trei țări cu venituri mari (conform clasificării pe grupe realizate de Banca Mondială) și una din zece țări cu venituri medii au implementat un plan național de prevenție.
    Concluziile raportului sunt că, deși investiția în prevenția bolilor mintale are un randament financiar foarte bun, cele mai multe țări nu alocă fonduri și personal suficiente în acest sens.

    Specii ultrarezistente de bacterii reușesc să supraviețuiască în camerele sterile ale NASA, unde navetele spațiale sunt construite și asamblate, în ciuda faptului că angajații sunt obligați să treacă prin multiple filtre, să poarte costume de protecție complete și măști faciale. Toate măsurile de precauție sunt luate pentru a preveni contaminarea – pereții, podeaua și toate suprafețele din aceste camere sunt dezinfectate cu conștiinciozitate, împiedicând migrarea microbilor tereștri în spațiul cosmic sau pe alte planete. Cu toate acestea, se pare că nu există suprafețe complet sterile. În camerele sterile ale NASA au fost descoperite specii foarte rezistente de bacterii, majoritatea din genul Acinetobacter, care reușesc să supraviețuiască în ciuda eforturilor constante de a le eradica, arată un articol publicat în The Atlantic, citând un studiu publicat în aprilie în revista științifică Astrobiology.
    O echipă de cercetători de la Cal Poly Pomona (California) a descoperit astfel secretul rezistenței extraordinare a bacteriilor ajunse în camerele așa-zise sterile: în lipsa elementelor nutritive, microorganismele din genul Acinetobacter pot supraviețui consumând chiar dezinfectanții cu care încercăm să le distrugem. În condiții de restriște, Acinetobacter poate descompune etanolul, folosind-l ca sursă principală de energie. Cercetătorii au descoperit că aceste bacterii pot supraviețui și în mediul tratat cu alcool izopropilic sau chiar cu apă oxigenată.
    „NASA era conștientă de prezența și rezistența bacteriilor în camerele sterile în care sunt asamblate navetele, însă acest studiu ridică o nouă problemă. El ne arată că substanțele folosite de noi ca dezinfectanți pot hrăni, susține și chiar crește rezistența acestor bacterii”, a declarat Lisa Pratt, ofițer NASA responsabil pentru protecția planetară. Cercetătorii care au efectuat studiul ne spun însă că, dincolo de a vedea aceste date ca pe un motiv de îngrijorare, ar trebui să ne minunăm de rezistența acestor microorganisme: „Bacteriile sunt omniprezente, nu putem nega acest lucru. Nu există suprafețe 100% sterile, întotdeauna va supraviețui ceva. Viața va găsi o cale”, a declarat Rakesh Mogul, prim-autor al studiului amintit.

    Echipamentele de protecție folosite de personalul sanitar pentru a preveni răspândirea agenților patogeni sunt frecvent utilizate greșit. În cadrul unei analize publicate în JAMA la 11 iunie, dintr-un număr total de 325 de situații observate la două spitale din Statele Unite ale Americii s-au înregistrat 283 de erori de folosire a echipamentului de protecție, ce ar putea rezulta în contaminarea personalului sau în infectarea altor pacienți. Din cele 283 de erori înregistrate, 102 au fost considerate încălcări directe ale normelor sau procedurilor – cum ar fi, de exemplu, intrarea într-un salon fără echipamentul de protecție corespunzător sau complet; alte 144 au fost greșeli procedurale – frecvent legate de schimbarea sau îndepărtarea echipamentului de protecție contaminat; 37 de greșeli înregistrate în cadrul studiului au fost considerate scăpări – aici a fost notat, de exemplu, gestul de atingere a feței sau a obiectelor personale (ochelari, telefon) cu o mănușă contaminată.
    Având în vedere numărul mare al erorilor privind folosirea echipamentelor de protecție și varietatea motivelor din spatele acestor erori (cu posibile contaminări), cercetătorii au concluzionat că trebuie implementate strategii și proceduri mult mai clare pentru a reduce riscul de răspândire a infecțiilor în unitățile sanitare.

    Viețile a mai mult de 1,3 milioane de copii din întreaga lume au fost salvate între anii 2000 și 2015 prin introducerea vaccinului pneumococic conjugat (PCV) și a vaccinului Hib (pentru prevenirea infecțiilor cauzate de Haemophilus influenzae tip b) în țările puternic afectate de aceste infecții, arată concluziile unui studiu publicat la 11 iunie în Lancet.
    Infecțiile cu Haemophilus influenzae tip b și Streptococcus pneumoniae sunt principalele cauze ale pneumoniei și meningitei la copii și factori determinanți ai mortalității infantile în țările în curs de dezvoltare. Cifrele estimative pentru anul 2000 arată 2,1 milioane de infecții severe, aproape 300.000 de decese cauzate de H. Influenzae, 6,6 milioane de cazuri de infecții severe și 600.000 de decese cauzate de infecții cu pneumococ. Aceste cifre nu includ cazurile de infecții oportuniste apărute la copiii imunocompromiși. În 2015, în schimb, au fost înregistrate 29.500 de decese la copii cauzate de Hib și 294.000 de decese cauzate de infecții cu pneumococ. Asta înseamnă o scădere cu 90%, respectiv 51% în cazul deceselor cauzate de aceste infecții față de anul 2000.
    Autorii studiului au calculat că, în perioada 2000–2015, introducerea PCV în țările în curs de dezvoltare a prevenit 250.000 de decese la copii, iar vaccinarea Hib a salvat alte 1,2 milioane de vieți. Aceștia menționează că, deși introducerea vaccinării a contribuit decisiv la scăderea drastică a numărului de decese la copii cauzate de aceste infecții, trebuie luați în calcul și alți factori, precum igiena corectă și accesul mai bun la servicii medicale.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 200 de lei
• Digital – 129 lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC