Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  ACTUALITATE  »  Știri

Avem lege, ce urmează?

Viața Medicală
Dan Dumitru MIHALACHE miercuri, 19 iulie 2017
     Legea salarizării personalului plătit din fonduri publice (Legea nr. 153/2017) a intrat în vigoare începând cu prima zi a lunii iulie a acestui an. O lege prin care s-a dorit să se facă ordine în sistemul de plată a salariilor bugetarilor. În principiu, este vorba de majorări salariale și acordarea unor sporuri  pentru angajații din învățământ, sănătate, apărare, magistrați, polițiști, personalul bisericesc, funcționarii publici, diplomați.
     Deși promisiunile guvernanților au fost că, odată cu intrarea în vigoare a legii toate salariile plătite din fonduri publice vor crește, în ultimă instanță, această creștere se va face etapizat (art. 38 din lege), în tranșe anuale, începând cu 1 ianuarie 2018, nivelul maxim al salariului fiind atins în anul 2022. O excepție de la această prevedere îi vizează pe medicii și asistenții medicali din sistemul public, aceștia fiind primii care vor atinge țintele salariale stabilite de lege pentru anul 2022, încă din martie 2018. Astfel, prima majorare, de 25%, se va produce odată cu a celorlalte categorii de angajați plătiți de la buget, adică de la 1 ianuarie 2018, urmând ca diferența să fie adăugată începând cu luna martie a aceluiași an.
     Pe lângă salariul de bază, bugetarii vor beneficia și de sporuri și indemnizații, care, acordate cumulat pe bugetul total pentru fiecare ordonator de credite, să nu depășească 30% din suma salariilor de bază, respectiv a celorlalte forme de remunerație din fonduri publice. Personalul care, potrivit programului normal de lucru, își desfășoară activitatea între orele 22,00 și 6,00, beneficiază, pentru orele lucrate în acest interval, de un spor pentru muncă prestată în timpul nopții de 25% din salariul de bază, dacă timpul lucrat reprezintă cel puțin trei ore de noapte din timpul normal de lucru.
     În unitățile sanitare, de asistență socială și de asistență medico-socială, unde activitatea se desfășoară fără întrerupere, în trei ture, personalul care lucrează lunar în toate cele trei ture, precum și personalul care lucrează în două ture în sistem de 12 cu 24 poate primi, în locul sporului pentru munca prestată în timpul nopții un spor de 15% din salariul de bază pentru orele lucrate în cele trei, respectiv două ture. Munca prestată de personalul din aceste unități în zilele de repaus săptămânal, sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, în cadrul programului normal de lucru, se plătește cu un spor de până la 100% din salariul de bază al funcției îndeplinite.

 

Atac la banii de gărzi

 

     Personalul sanitar cu pregătire superioară care efectuează gărzi în afara normei legale de muncă și a programului normal de lucru de la funcția de bază se salarizează cu tariful orar aferent salariului de bază. Dacă aceste gărzi sunt efectuate în zilele lucrătoare, se menține sporul deja existent, de până la 75% din tariful orar al salariului de bază. La fel și pentru cele efectuate în zilele de repaus săptămânal, sărbători legale sau alte zile libere, conform dispozițiilor legale, de până la 100% din tariful orar al salariului de bază. Procentul concret al sporului se aprobă trimestrial de comitetul director, după consultarea organizațiilor sindicale reprezentative la nivel de unitate sau a reprezentanților angajaților. Pentru gărzile efectuate în afara normei de lucru de la funcția de bază, stabilită prin această lege la 48 de ore pe săptămână (durata maximă legală a timpului de muncă, inclusiv orele suplimentare), medicii vor încheia cu unitatea sanitară publică un contract individual de muncă cu timp parțial pentru activitatea prestată în linia de gardă și vor beneficia numai de drepturile aferente acestei activități.
     Concret, este vorba de art. 5, alin (2) din capitolul II al legii, în care se spune: „Gărzile efectuate de medici în cadrul normei legale de muncă și al programului normal de lucru de la funcția de bază în limita a 48 de ore pe săptămână, care reprezintă durata maximă legală a timpului de muncă, inclusiv orele suplimentare, reprezintă gărzi obligatorii”. Este o prevedere care a creat derută în rândul comunității medicale, unii considerând-o chiar o încercare a Ministerului Sănătății de a „implementa atacul la banii de gărzi” (dr. Florin Chirculescu, președintele Federației Sindicatelor Medicilor „Dr. Ioan Cantacuzino”). „Conform reglementărilor europene, 48 de ore pe săptămână nu poți să lucrezi decât trei luni pe an. Eu cred că au făcut-o fără să-și dea seama, pentru că, mânați de dorința de a da mai puțini bani, probabil că au găsit aceasta manieră de lucru”, adaugă Florin Chirculescu.

 

De la 35 la 48 de ore

 

     Conducerea Camerei Federative a Sindicatelor Medicilor din România a trimis o serie de adrese către cele două comisii de sănătate ale Parlamentului, Administrația Prezidențială și, „ca ultimă cale de atac”, către Avocatul Poporului, „având în vedere că legea a trecut ca prin unt și nu a luat nimeni în considerare observațiile noastre”, spune dr. Victor Eșanu, președintele acestei organizații sindicale, care acum așteaptă răspunsul celei din urmă instituții la care a făcut apel. Printre altele, această adresă se referă și la norma de 48 de ore pe săptămână care „conduce la încălcarea principiului egalității în drepturi prin obligarea acestei categorii de salariați la efectuarea orelor suplimentare fără acordul prevăzut de Codul Muncii prin art. 120 alin. (2), cât și încălcarea dreptului la măsuri de protecție socială (conform art. 41 din Constituție)”. „Este o circulară venită de la minister, o interpretare a unui articol din Legea 153, legea salarizării unice, care a băgat în ceață și DSP-urile, și spitalele, și sindicatele. Toată lumea se frământă acum”, spune dr. Gheorghe Borcean, președintele Colegiul Medicilor din România.
     Problema creşterii timpului de lucru al medicilor, aferent normei de bază, la 48 de ore este de departe cea mai importantă din perspectiva impactului pentru această categorie profesională, spune Viorel Rotilă, managerul Federației „Solidaritatea Sanitară” din România. Reprezentanții acestei organizații au solicitat reformularea acestui articol, deoarece în prezent „durata normală a muncii pentru medici este de 35 de ore/săptămână. În consecință, nu este aplicabilă limita maximă de 48 de ore pe săptămână. Nu poate fi extins programul normal de lucru prevăzut în contractul individual de muncă prin legea de salarizare”.
     Semnalări asupra acestui aspect au fost transmise în spațiul public și de Sindicatul Promedica și Uniunea Sindicală a Medicilor din România „Alianța Medicilor”, sub semnătura vicepreședintelui dr. Marian Stamate, dar și prin intervențiile dr. Eleodor Cârstoiu, președintele Promedica. Dr. Bogdan Tănase, președintele organizației nonguvernamentale „Alianța medicilor” adaugă faptul că dacă acest articol se va pune în aplicare „vor scădea veniturile apreciabil; vor rămâne puține gărzi care să fie plătite la cuantumul la care sunt plătite acum, fără o compensație care să merite această scădere”.
     Contrar celor afirmate mai sus, Iulian Pope, prim-vicepreședintele Federației Sanitas din România afirmă că temerile exprimate în spațiul public sunt generate de interpretarea eronată a legii: „În general medicii se pricep foarte bine la profesia aceasta, dar pare că se pricep mai puțin la interpretarea legii”. Potrivit acestuia, „prevederea generală din legea salarizării vorbește despre posibilitatea că într-una din săptămânile din lună un medic să lucreze maximum 48 de ore, ceea ce nu înseamnă că în fiecare săptămână va lucra atât”. El spune că marți, 11 iulie, a avut o întâlnire cu ministrul sănătății, care a dat asigurări că nu intenționează să modifice Ordinul m. s. 870, care „rămâne la forma stabilită de Ordinul m. s. 1375 din 2016, unde se spune în mod evident câte ore de gardă sunt obligatorii pentru medic: 18. Și reglementează timpul de lucru la șase ore pe zi”.

 

Bursele rezidenților, scăpate din vedere

 

     „Cea mai evidentă problemă născută din această lege este cea a bursei pentru medicii rezidenți, și anume că această lege, printr-o prevedere expresă, anulează bursa acordată rezidenților fără să le crească substanțial salariul, pentru a compensa această pierdere”, declară Bogdan Tănase. Practic, ea a abrogat un act normativ (art. 18 din OUG nr. 103/2013), care prevedea că medicii rezidenți, medicii dentiști rezidenți și farmaciștii rezidenți din unitățile sanitare de stat, cu un salariu lunar brut mai mic de 3.000 de lei (între timp plafonul a fost majorat până undeva în jurul valorii de 7.000 de lei), care nu include drepturile aferente gărzilor efectuate în afara normei legale de muncă și a programului normal de lucru de la funcția de bază, beneficiază de o bursă de rezidențiat în cuantum lunar de 670 de lei.
     Problema care se ridică în acest moment nu este legată de bani, pentru că aceste burse au fost prevăzute în buget pentru tot anul în curs, ci de faptul că odată cu abrogarea art.18 din OUG nr. 103/2013 nu mai există bază legală pentru a le putea plăti. Este o bâlbâiala, spune dr. Victor Eșanu: „Este o prostie, nu-i pot lăsa fără bursă; rezidenții sunt cel mai prost plătiți medici. S-au făcut eforturi mari ca să se schimbe aceasta situație; această bursă este extrem de importantă pentru ei și sperăm să-și revină cât de repede. Este efectiv o aberație să revii la situația de dinainte”.
     Vlad Voiculescu, ministrul precedent al sănătății consideră că această situație a fost, de fapt, „o întoarcere din drum în privința momentului în care mărirea salariilor medicilor se va face. Mai întâi, au promis mărirea salariilor medicilor acum (n.r. la 1 iulie), apoi au amânat acest lucru. Mărirea trebuia să coincidă cu eliminarea burselor rezidenților, ceea ce să spunem că ar fi fost acceptabil. În momentul în care însă au amânat creșterea salariilor, au uitat să nu mai elimine bursa rezidenților. Sper că a fost o greșeală”. Potrivit datelor Ministerului Sănătății, în sistemul public de sănătate din România lucrau, în 2016, peste 15.000 de medici rezidenți.
     Din declarațiile publice ale ministrului actual al sănătății și ale premierului României, așa pare să fi fost. Florian Bodog, deși nu a dorit să ne dea mai multe explicații, ne-a asigurat că rezidenții „își vor primi în continuare bursele, în baza unei ordonanțe, care intră în Guvern joi”. De ce ordonanță, din moment ce același ministru dădea asigurări că există deja două acte normative care permit plata acestor burse? Din păcate, este o afirmație care a rămas în aer – nu am aflat de la acesta decât: „Așa au spus specialiștii de la Ministerul Muncii”.
     Am aflat însă de pe contul său de pe o rețea de socializare că: „Nu există nicio problemă în privința temeiului legal pentru plata acestor burse. Avem reglementarea generală din Legea salarizării unitare, în plus, în perioada imediat următoare, se vor face precizări explicite și în legea specială, respectiv în proiectul de modificare a Legii rezidențiatului, astfel încât să fie clar pentru toată lumea care sunt condițiile de alocare și de plată a acestor burse”.
     Mai comunicativ, Florin Buicu, președintele Comisiei de sănătate din Camera Deputaților, ne-a asigurat că nu vor fi probleme, „rezidenții își vor lua în continuare salariile și bursele până la 1 ianuarie 2018. La 1 ianuarie 2018 va avea loc o creștere cu 25% a salariilor, odată cu întreg sistemul bugetar, iar de la 1 martie 2018 nu se vor mai acorda bursele, în schimb salariile de încadrare vor fi cele din grila salarizării unice, adică rezidentul de anul întâi va avea 1.200 de euro brut”. Și acesta a reiterat ideea ordonanței de guvern (simplă, nu de urgență), pentru că Guvernul ar fi abilitat să dea ordonanțe simple pe legea sănătății și „cred că și legea de finanțare a rezidențiatului era trecută”. Acest lucru s-a stabilit înainte de vacanța parlamentară, „în ultima săptămâna din iunie”.
     Este puțin probabil să se rezolve printr-o eventuală ordonanță de urgență în ședința de joi a Guvernului, spune Marian Stamate, pentru că guvernul se va lovi de legea de abilitare a Guvernului de a emite ordonanțe de urgență pe perioada vacanței parlamentare: „Aici este o situație cu caracter de urgență și trebuie o ordonanță de urgență”.  Dacă este nevoie guvernul va da o ordonanță de urgență, a declarat premierul Mihai Tudose pentru News.ro: „Vom găsi un mod de a implementa acest act, dacă nu, chiar putem vorbi de o sesiune extraordinară”.

 

Ce spun rezidenții

 

     Societatea Multidisciplinară a Medicilor Rezidenți din România (SMMR), împreună cu Federația Asociațiilor Studenților în Medicină din România, au transmis o cerere către Ministerul Sănătății pentru a li se explica măsurile concrete care vor fi luate pentru evitarea unei situații neplăcute, „ca urmare a informațiilor apărute în spațiul public referitoare la pierderea bursei de către medicii rezidenți”. Legile sunt încâlcite la noi și evident ca pot apărea interpretări, spune dr. Andrei Marin, președintele SMMR. În opinia sa, „pentru a nu lăsa loc de interpretare, o ordonanță de urgență ar putea aduce lumină în toată situația aceasta cu bursa – unde e bursa, nu e bursa”. El spune că este foarte important să existe o continuitate a veniturilor actuale ale medicilor rezidenți: „Cu banii respectivi îți acoperi chiria eventual, iar cu restul de bani poți să te mai și pregătești pentru un congres, să te mai și întreții. În momentul în care îți taie venitul respectiv, e destul de dificil să poți rezista”. Unii vor accepta situația și vor rămâne să lucreze în continuare în aceste condiții, iar alții vor lua calea străinătății: „În momentul în care îți taie acele venituri și constați că ajungi practic la limita de subzistență, te cam hotăraște să faci pasul dacă erai, cumva nehotărât”.
     Până la 1 martie nu au nicio justificare să scoată acela burse, spune și dr. Clara Matei, președinta Asociației Medicilor Rezidenți din România. În caz contrar, „noi vom cere audiențe, vom merge și la ministrul de finanțe, la premier, ne vom expune punctul de vedere și, în ultimă instanță, vom ieși în stradă”.
     Dr. Mihai Negrea, medic rezident la Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș îi reproșează ministrului sănătății, pe contul acestuia de socializare că atunci când a fost definită bursa „ați spus foarte clar că nu este un venit asociat salariului (...), că n-ați vrut să fie impozabilă. Dacă o introduceți conform art. 38 (n.r. din prezenta lege) devine impozabilă... deși eu nu-i văd temeiul legal”.

 

Vocea președintelui

 

     La momentul promulgării (28 iunie), Klaus Iohannis, președintele României, a atras atenția că aspectele problematice ale legii se impun a fi corectate de Guvern și Parlament de-a lungul perioadei de aplicare a legii: „Coaliția aflată la guvernare are obligația să se asigure că legea salarizării va produce rezultate conform promisiunilor făcute, fără a genera dezechilibre în economie și implicații negative asupra bugetului public. În acest sens, aplicarea legii trebuie corelată cu angajamentele României din Pactul de stabilitate și creștere, în vederea păstrării deficitului bugetar sub pragul de 3% din PIB”. De asemenea, spune el, această lege trebuie să rezolve problemele salariale existente în sectorul public, fără să creeze altele. Orice ajustări ulterioare, menite să asigure spațiul bugetar destinat salarizării, trebuie să fie făcute în mod transparent, credibil și responsabil, fără a fi afectate alte sectoare importante pentru dezvoltarea economiei, respectiv investițiile și proiectele de infrastructură asumate la nivel guvernamental.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 200 de lei
• Digital – 129 de lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC