În acest sens, în opinia Asociației Pacienților cu Afecțiuni Hepatice din România (APAH-RO), toți factorii decizionali ar trebui să se concentreze pe realizarea a trei obiective în viitorul apropiat.

Acestea au fost dezbătute în cadrul mesei rotunde „Hepatitele virale post-pandemie - drumul spre eliminare, o provocare” organizată de APAH-RO în parteneriat cu Comisia pentru Sănătate din Senat.

Citește și: Strategii pentru combaterea afecțiunilor hepatice

„În primul rând, este nevoie de finanțarea «Planului-cadru național pentru controlul hepatitelor virale în România» lansat în 2019 cu termen de implementare pentru 2030. Planul a fost elaborat în concordanță cu «Strategia globală a sistemului de sănătate privind hepatitele virale», adoptată de Adunarea Generală a OMS în anul 2016. În calitate de inițiator, Ministerul Sănătății este așteptat să anunțe următorii pași în realizarea acestui plan”, se arată într-un comunicat de presă.

La rândul său, APAH-RO propune stabilirea unui grup de lucru care să urmărească implementarea planului.

„Din păcate, din cauza pandemiei de COVID-19, singurele acțiuni cu impact din Planul-cadru național care s-au desfășurat în acești ani au fost prin LIVE(RO)1 și LIVE(RO)2, programe de prevenire, screening și diagnostic al pacienților cu boli hepatice cronice secundare infecțiilor virale cu virusuri hepatice B/D și C, proiect cofinanțat din fonduri europene”, se mai arată în comunicat.

Cel mai mare beneficiu al acestor programe constă în realizarea registrului național al hepatitelor virale.

„Prin programele de testare pe fonduri europene cum este cazul LIVE(RO)2-SUD și LIVE(RO)2-EST România are șansa de a testa un număr de peste 240.000 de persoane din 24 de județe ale țării până la finalul anului viitor. Eforturile noastre, ale tuturor celor implicați în aceste proiecte trebuie dublate de continuitate, de asigurarea unor campanii de testare complementare susținute nu doar de societatea civilă, ci și de programe ale autorităților, mai ales în județele din Transilvania. În plus, este necesar să găsim soluții pentru asigurarea tratamentului antiviral pentru acești pacienți care provin în mare parte din medii defavorizate, mulți dintre ei neasigurați”, a subliniat prof. dr. Liana Gheorghe, președinte RoALD (Romanian Association for Liver Diseases)

O a doua piedică în procesul de eliminare a hepatitelor virale ține de programul anual cost-volum-rezultat destinat pacienților cu hepatita C în cazul căruia apar pauze de fiecare dată când este reluat.

De exemplu, între programul încheiat anul trecut și cel care a început în februarie 2022 a existat o pauză de șapte luni. Gravitatea constă în faptul că, în tot acest timp, niciun pacient nou diagnosticat cu hepatita C nu a mai intrat pe tratament.

Astfel, APAH-RO consideră că necesitatea unor modificări legislative a devenit evidentă pentru protejarea pacienților.

„Începând cu luna februarie 2022, tratamentul pentru pacienții cu diverse forme de hepatita C și ciroză hepatică cu virus C este asigurat prin derularea unor contracte cost-volum-rezultat încheiate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Pe lângă tratamentele genotip specifice, pacienții au acces acum și la două molecule pangenotipice specifice. Pe parcursul a trei luni, în perioada februarie-aprilie 2022, un număr de 2259 de pacienți au beneficiat de tratamente pentru hepatita C. Însă, trebuie să ținem cont că procesul de combatere a hepatitei presupune o abordare integrată, în care, alături de diagnosticare, tratament și monitorizare, prevenția joacă un rol foarte important și această componentă necesită atenția și acțiunea tuturor actorilor din sistem și a societății civile”, a explicat dr. Adela Cojan, președinte CNAS.

Pentru a înțelege cât de important este să avem un proces continuu în gestionarea afecțiunilor hepatice, APAH-RO subliniază faptul că, în perioada pandemiei, în cadrul ultimului program cost-volum-rezultat, doar jumătate din numărul persoanelor care ar fi putut accesa tratamentul a fost acoperit.

„Au fost înregistrați aproximativ 8.000 de pacienți din peste 17.000 posibili. Acest lucru s-a întâmplat din cauza restricțiilor impuse care au dus la reducerea campaniilor de testare, la limitarea accesului la medicul specialist și, în ultimă instanță, la începerea tratamentului necesar. O altă consecință imediat observabilă este creșterea numărului de cancere hepatice ceea ce reprezintă un stres suplimentar pentru pacienți, dar și o presiune mai mare asupra bugetului statului”, transmite sursa citată.

A treia problemă la care, de mai mulți ani, APAH-RO cere identificarea de soluții legislative este reprezentată de pacienții neasigurați care nu beneficiază de screening și tratament gratuit, majoritatea făcând parte din diferite categorii sociale vulnerabile.

„În 2019, România era dată exemplu pozitiv privind gestionarea afecțiunilor hepatice și părea că ne încadrăm în angajamentele luate la nivel internațional. Astăzi, au apărut studii conform cărora timpul estimat de eliminare a hepatitelor în țara noastră s-a prelungit până după 2050. Practic, cu 20 de ani mai mult. Enorm! Este regretabil că am ajuns în această situație și sperăm ca toți factorii implicați – autorități, mediul privat, ONG-uri – să se așeze la masă pentru a readuce România pe drumul cel bun al eliminării unei boli infecțioase precum hepatita”, a declarat Marinela Debu, președinte APAH-RO.

De asemenea, APAH-RO cere ca pacienții români să beneficieze de ultimele tipuri de tratamente inovatoare, așa cum se întâmplă în țările membre ale UE. Veștile bune sunt legate de faptul că în noul program cost-volum-rezultat au fost introduse moleculele pangenotipice.

„Partea mai puțin bună este că numărul centrelor de tratament la nivel de țară a rămas la 16 județe. În același timp, este nevoie de găsirea unor soluții de compensare integrală a noilor molecule și pentru pacienții cu alte tipuri de hepatite virale, cum este cazul coinfecției B plus Delta”, se mai arată în comunicat.

Asociația semnalează și problemele cu care se confruntă medicii de familie în procesul de depistare – neclarități legislative privind decontările anumitor analize, neacoperirea pacienților fără asigurare – și speră ca, printr-un dialog mai strâns al acestora cu autoritățile, să crească rolul lor în procesul de eliminare a hepatitelor.