În domeniul transplantului pulmonar, Agenția Națională de Transplant (ANT), cu sprijinul Ministerului Sănătății, a semnat un Memorandum de Înţelegere cu Centrul Naţional de Transplant (CNT) Italia, pe baza căruia pacienții români vor putea face transplant pulmonar în Italia. 

„Chiar dacă trecem printr-o situație foarte dificilă, din cauza pandemiei de coronavirus, preocuparea noastră de zi cu zi este ca pacienţii care au nevoie de un transplant să aibă acces la această formă de vârf a practicii medicale într-un mod unitar și echitabil. Pentru aceasta, instituția noastră are mai multe direcţii de acţiune, astfel încât să creștem numărul pacienţilor care vor beneficia de o astfel de intervenție salvatoare, iar activitatea de transplant să se dezvolte şi să devină o activitate curentă în România pentru toate tipurile de organ solid şi nu numai”, au transmis reprezentanții ANT pe pagina oficială.

Una dintre direcţii este încheierea de acorduri de cooperare în domeniul transplantului cu alte instituţii similare din străinătate, ceea ce va permite creşterea şanselor anumitor grupuri de pacienţi de a primi un organ pentru transplant. ANT reamintește că, în 2019, a încheiat un acord privind schimbul de organe cu Republica Moldova.

O șansă la viață pentru pacienții români

Prin semnarea Memorandumului de înţelegere în domeniul transplantului pulmonar cu CNT Italia, se oferă o şansă la viaţă pentru pacienţii români care nu pot fi transplantaţi în ţară. La momentul de față, Programul de transplant pulmonar în România nu poate rezolva cazurile complexe şi cazurile pediatrice, se arată în aceeași postare de pe pagina oficială ANT.

Pacienţii care au nevoie de un transplant de organ sunt pacienţi care nu pot să aştepte. Astfel, prin colaborarea cu CNT Italia, pacienţii care au nevoie de un transplant pulmonar vor putea beneficia în cel mai scurt timp posibil de o astfel de intrevenţie.

Conform înţelegerii, în Italia vor putea fi transplantaţi pulmonar 5 pacienţi români/an, cu obligaţia părţii române de a oferi organele (plămâni) către Italia de-a lungul anului, cu respectarea prevederilor legale naţionale.

Costurile legate de această intrevenţie vor fi suportate de Ministerul Sănătăţii din România, în conformitate cu prevederile OMS 50/2004 privind metodologia de trimitere a unor categorii de bolnavi pentru tratament în străinătate.

Cu sprijnul Ministerului Afacerilor Interne - Departamentul pentru Situații de Urgență va fi asigurat transportul pacienților către centrele de transplant din Italia.

Preocupare permanentă

„Toate eforturile depuse de ANT converg către acordarea unei şanse la viaţă pentru cât mai mulţi români care au nevoie de un transplant. Misiunea şi preocuparea noastră permanentă este ca pacienţii aflaţi pe listele de aşteptare să aibă acces la acestă formă de vârf a practicii medicale. Nu putem vorbi de transplant, fără să ne referim la donatori”, au subliniat membrii ANT.

Activitatea de transplant depinde de numărul de donatori identificaţi şi declaraţi în moarte cerebrală, deci de activitatea secţiilor ATI din unităţile sanitare acreditate pentru această activitate. Recomandarea ANT către unităţile sanitare implicate în activitatea de transplant a fost să-şi continuie activitatea, atât timp cât raportul risc-beneficiu este în beneficiul pacientului.

Măsuri suplimentare în pandemie

ANT a solicitat încă din primele momente Ministerului Sănătăţii măsuri suplimentare pentru ca activitatea de transplant să se poată desfăşura în continuare, în condiţii de maximă siguranţă atât pentru pacienţi, cât şi pentru cadrele medicale implicate.

Astfel, încă de la începutul pandemiei de COVID-19 au fost intensificate măsurile de protecţie, atât în centrele de prelevare, cât şi în cele de transplant, fiind testat întreg personalul implicat în fiecare etapă a activităţii de transplant, de la prelevare la transplant (au fost testaţi donatorii potenţiali aflaţi în moarte cerebrală, donatorii vii, receptorii, echipele de prelevare şi transplant şi asigurate circuitele necesare) – măsuri concretizate în morbiditate zero prin infectare SARS-CoV-2 în rândul pacienţilor transplantaţi în această perioadă.

Un număr crescut de donatori atrage după sine salvarea cât mai multor pacienţi prin transplant de organe şi ţesuturi, se arată în mesajul ANT. Chiar şi în condiţiile dificile determinate de pandemia SARS-CoV-2 şi de faptul că este o presiune foarte mare asupra tuturor secţiilor ATI din spitalele acreditate pentru prelevare, activitatea de donare şi transplant a funcţionat permament.

Câte transplanturi s-au făcut de la începutul anului

„Trebuie remarcat şi apreciat efortul deosebit al spitalelor în care activitatea de transplant s-a desfăşurat în toată această perioadă”.

Astfel, de la începutul anului, în România au fost 12 donatori în moarte cerebrală, ceea ce a dus la salvarea a 10 români prin transplant de ficat, 21 prin transplant de rinichi şi unul prin transplant de cord, iar alţi doi pacienți au fost salvați prin transplant pulmonar în sistemul Eurotransplant. De asemenea, de la donatori în viaţă au fost realizate 3 intrevenţii de transplant hepatic şi 2 intervenţii de transplant renal.

„Vă asigurăm că Agenţia Naţională de Transplant va face toate demersurile care ţin de competenţa sa pentru dezvoltarea activității de transplant, perfectarea procedurilor existente și creșterea gradului de încredere al pacienților privind eforturile corpului medical de a salva vieți. Rezultatele obținute de-a lungul anilor arată că scopul nostru este doar acela de a-i ajuta pe bolnavii pentru care transplantul este ultima șansă la viață. Ca de fiecare dată, mulţumim cu profund respect familiilor donatorilor care au înţeles că donarea de organe și țesuturi salvează vieţi. Transplantul înseamnă VIAŢĂ!”, conchid reprezentanții ANT.