Reprezentanţii Coaliţiei pentru Sănătate au pichetat săptămâna aceasta sediile Ministerului Sănătăţii şi al Ministerului Finanţelor Publice, înarmaţi cu un pachet de revendicări. Mariana Minea a stat de vorbă cu mai mulţi protestatari, încercând să afle motivele ieşirii în stradă a halatelor albe.

"> Angajaţii din sănătate, în stradă! - Viața Medicală
Știri

Angajaţii din sănătate, în stradă!

de Dr. Mariana MINEA - oct. 3 2013
Angajaţii din sănătate, în stradă!

Reprezentanţii Coaliţiei pentru Sănătate au pichetat săptămâna aceasta sediile Ministerului Sănătăţii şi al Ministerului Finanţelor Publice, înarmaţi cu un pachet de revendicări. Mariana Minea a stat de vorbă cu mai mulţi protestatari, încercând să afle motivele ieşirii în stradă a halatelor albe.

Angajaţii din sănătate au început pichetarea Ministerului Sănătăţii şi al Finanţelor Publice, în perioada 18–27 septembrie, în cadrul acţiunilor de protest anunţate de ceva vreme – prima pe lista revendicărilor: minimum 6% din PIB pentru sănătate. Aproape simultan, în spatele zidurilor, la mică distanţă de zgomotul ce iese din fluiere de plastic, au loc discuţii între ministrul Eugen Nicolăescu şi reprezentanţii cadrelor medicale. Am stat de vorbă cu câţiva dintre protestatari şi i-am întrebat cine sunt, de ce au venit şi ce speră să rezolve, la modul realist.

 

 

De treci Câmpineanu între orele 11 şi 13 în săptămâna protestelor în sănătate, auzi gălăgie. Vineri, 20 septembrie, la ora 12,15, aproximativ 50 de oameni sunt adunaţi pe trotuarul din faţa Ministerului care le protejează interesele. Suflă în fluiere, câţiva în vuvuzele, zgomotul este asurzitor. Majoritatea poartă veste albe, inscripţionate cu numele Federaţiei Sanitas şi al judeţului din care vin. Un gard albastru, din metal, marchează spaţiul pe care-l au la dispoziţie. Sunt prezente şi două televiziuni. După cinci minute mă ia durerea de cap, dar oamenii nu par deranjaţi de zgomot, zâmbesc, sunt amabili şi de acord să-mi răspundă la întrebări. Aflu că astăzi au venit reprezentanţii Sanitas din Mehedinţi, Sibiu, Argeş, Dâmboviţa, Caraş-Severin şi Timiş şi că, mai devreme, grupul de manifestanţi a fost mai mare. Primesc fluturaşi printaţi pe hârtie obişnuită, cu solicitările comune ale organizaţiilor membre ale Coaliţiei profesioniştilor din sistemul de sănătate: minimum 6% din PIB, o legislaţie care să garanteze independenţa profesională a celor care lucrează în sistemul public şi privat, o lege a salarizării specifică sistemului de sănătate, apărarea demnităţii şi renunţarea la denigrarea profesioniştilor de către autorităţi, organizarea unităţilor medicale cu paturi în sistem public pentru asigurarea unor servicii prompte şi de calitate pentru sănătate şi consultarea reală a Coaliţiei profesioniştilor din sănătate cu privire la orice măsură ce poate afecta funcţionarea sistemului de sănătate.
Prima persoană cu care stau de vorbă este Florin Moraru, asistent medical principal, Târgovişte, reprezentant Sanitas Dâmboviţa: „Este o acţiune care încearcă să aducă pentru sănătate mai mulţi bani. Din păcate, în mare parte s-a înţeles greşit că aceste revendicări se referă numai la creşterea salarială. De fapt se vede din solicitări, primul punct este alocarea a 6% din PIB pentru sănătate. Ăsta ar fi punctul care ar rezolva toate problemele, în opinia noastră. În primul rând suntem aici pentru pacient, ca pacientul să fie mulţumit şi să fie tratat corect, mai ales în spitale, trebuie îngrijit de personal care este mulţumit, mulţumit că are condiţii de lucru, că are materiale, că are aparatură, şi că sunt bani pentru medicamente. Fără un personal mulţumit, nu se pot acorda îngrijiri pentru sănătate la nivel înalt. Este un semnal puternic, după părerea mea, faptul că la această pichetare participă toate categoriile profesionale din sănătate, adică medici, medici rezidenţi, asistenţi. Sunt asistent medical, facem parte din Federaţia Sanitas, cea care a coagulat aceste categorii de personal.“
Florin Moraru şi colegul său din Mehedinţi mă ajută să identific medicii din grup – sunt cei care nu poartă veste.
Mircea Tampa, 31 de ani, medic specialist dermatovenerologie, Spitalul Clinic „Dr. Victor Babeş“, preşedintele Asociaţiei Medicilor Rezidenţi: „În primul rând, urmărim creşterea salariilor pentru rezidenţi. Dezvoltarea unei ţări depinde de educaţie şi de sănătate.“ Îl întreb ce se va întâmpla dacă nu se găsesc soluţii şi îmi aminteşte de Polonia, unde medicii şi-au dat demisia în bloc.
Marian Dosaru, 21 de ani, student anul 2, UMF „Carol Davila“ Bucureşti: „Din moment ce rezidenţii încearcă zi de zi să vindece pacienţi, a venit şi momentul sistemului sanitar să fie vindecat.“
Luni, 23 septembrie, vine cu noutăţi. Pe de o parte, la ora 11 fix, bistroul cu specific franţuzesc din faţa Ministerului Sănătăţii trimite efluvii de arome, numai bune să stârnească spiritele protestatarilor hipoglicemici. Sunt aproximativ 30, tot cu veste, fluiere şi pancarte. Operaţiunile nu s-au mutat, cum credeam noi iniţial, ci s-au extins la Ministerul de Finanţe, astfel că acum sunt două grupuri care protestează. Pe de altă parte, duminică au avut loc discuţii între ministrul Eugen Nicolăescu şi profesorul Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor. În urma lor, MS anunţă că sănătatea va primi 6% din PIB doar în 2016, că salariile medicilor rezidenţi nu pot fi dublate (solicitare anunţată ca fiind nenegociabilă) şi că medicul nu va mai fi asimilat unui funcţionar public. Acest punct câştigat reprezintă şi prima cerere specifică de pe lista de revendicări a CMR. Lista CMR mai conţine şi majorarea veniturilor medicilor astfel încât, în timp, venitul minim al unui medic (rezident) să fie echivalent cu trei salarii medii pe economie şi să constituie baza pentru calcularea veniturilor pentru medicii specialişti şi primari, condiţii de muncă decente pentru a asigura un act medical de calitate şi, implicit, siguranţa pacientului, necodiţionarea calităţii de membru al CMR de încheierea asigurării de malpraxis,  renunţarea la blamarea medicilor şi respect din partea decidenţilor, reducerea birocraţiei şi simplificarea documentelor medicale în relaţia medic-pacient.
Luni, ne-am auzit cu greu unul cu altul, aşa că am luat notiţe.
Gabriel Moldoveanu, 28 de ani, medic rezident anestezie şi terapie intensivă, Buzău: „Suntem aici mai puţin pentru ceea ce vom pune pe masă, dar mai ales pentru a putea oferi un tratament eficient pacienţilor. Petrec mai mult timp la spital decât acasă, gărzile sunt neplătite, iar o gardă înseamnă să fii în spital de la ora 13 la ora 8 dimineaţa, iar apoi nu pleci, rămâi la tura obişnuită. Sunt curios cum vor oferi cei 6% în 2016.“
Mihail Ghenov, 34 de ani, medic rezident obstetrică-ginecologie, este la al doilea rezidenţiat, cu taxă, după cel de medicină de familie. Plăteşte 2.000 de euro pe an, nu primeşte salariu şi nu se gândeşte în aceste condiţii să-şi facă o familie. Spune că este aici din solidaritate. „Vrem fapte, nu vorbe!“.
Emilia Suciu, 29 de ani, medic rezident ORL din Bucureşti, în curând va lucra în Ialomiţa: „Sperăm să se schimbe ceva, măcar să nu mai stăm tăcuţi, ci să ne spunem păsul şi să existe unitate. Da, plecarea din ţară este în continuare o opţiune.“
Lista revendicărilor medicilor rezidenţi, aşa cum există pe www.amrez.net şi cum o primesc şi de la manifestanţi, conţine, pe lângă dublarea salariilor, următoarele: plata gărzilor efectuate de medici rezidenţi incluşi în linia de gardă a secţiei respective, revizuirea curriculei de pregătire în rezidenţiat astfel încăt să fie în concordanţă de cel puţin 90% cu reglementările similare din Uniunea Europeană şi stabilirea unei metodologii clare de recunoaştere şi echivalare a pregătirii efectuate într-un alt stat al Uniunii Europene pentru rezidenţii care se întorc în România.
Nicolae Burunov, 46 de ani, economist, consilierul Colegiului Medicilor Ialomiţa: „De ce sunteţi aici, ce credeţi că se va rezolva, realist?“ „Realist, îl susţinem pe domnul Vasile Astărăstoae în demersurile sale, pentru a reuşi în discuţiile purtate cu ministrul sănătăţii, cu Guvernul. Se discută de cel puţin un an de zile şi nu s-a făcut nimic practic, domnul ministru ne-a spus că are un proiect care va fi aplicat de la 1 ianuarie 2014 şi noi nu mai avem încredere că se va întâmpla ceva. În octombrie va avea loc un meeting mare al medicilor, cu 4.000 de participanţi. Ce se întâmplă acum sunt avertizări.“ Cu ajutorul său intru în posesia calendarului Sanitas pentru desfăşurarea pichetărilor la MS. Totul este organizat, 20 de persoane din fiecare judeţ, azi e rândul judeţelor Olt, Harghita, Bacău, Giurgiu, Ialomiţa şi Iaşi. Primesc şi lista completă a revendicărilor Coaliţiilor din Sănătate (CMR, Colegiul Medicilor Dentişti, Colegiul Psihologilor din România, Colegiul Farmaciştilor din România, Ordinul Biochimiştilor, Biologilor şi Chimiştilor în Sistemul Sanitar din România, Federaţia Sanitas, Camera Federativă a Sindicatelor Medicilor, Societatea Medicilor din Colectivităţile de Copii şi Tineri, Asociaţia Medicilor Rezidenţi din România).
Este 11,30, iau un taxi şi mă îndrept spre Finanţe. Aici, plămânii oamenilor pun în mişcare nu doar fluiere de plastic, ci şi sloganuri. „Hoo-ţii! Hoo-ţii! Ruşine, ruşine, ruşine să vă fie!“. Sunt aproximativ 80 de persoane sub geamurile Finanţelor, din Iaşi şi din Bucureşti, în spaţiul delimitat, din nou, de gardul de fier. Ce atrage atenţia aici sunt pancartele, mult mai creative. În imagini, ministrul Eugen Nicolăescu, ministrul Daniel Chiţoiu, preşedintele Traian Băsescu, Hitler şi Stalin.
Ermina Soroceanu, psiholog clinician, Colegiul Psihologilor Iaşi: „În România nu se decontează psihoterapia, în Germania se decontează din 1946. Se decontează doar psihodiagnosticul, e ca şi cum ai merge la medic, afli ce ai, dar tratamentul nu se mai decontează!“
Liliana Leon, 49 de ani, Iaşi, reprezentant al medicinii şcolare (Societatea Medicilor din Colectivităţile de Copii şi Tineri): „Vrem să ne păstrăm locurile de muncă. Domnul ministru a spus că nu mai este considerat necesar cabinetul medical din grădiniţe, şcoli, licee, universităţi, şi că este suficientă o asistentă medicală care să-i direcţioneze către medicul de familie. Deci copiii, fiind asiguraţi la medicul de familie, nu mai trebuie asiguraţi şi la nivelul şcolii. Sunt medic primar de medicină de familie, cu studii pe psihopedagogie şi asistenţă socială, noi facem prevenţie, educaţie. Treptat, am primit mai puţini bani şi ni s-au alocat mai puţini copii, câte 5.000 de cadru medical. Rog părinţii şi sindicatele din învăţământ să ne susţină.“
Studente la Medicină,Bucureşti, anii 4 şi 5: „Am vrut să fim alături de colegii noştri care au absolvit, să arătăm că ne pasă, este vorba de viitorul nostru, şi dacă nu luăm atitudine…“
Discuţiile purtate luni la Ministerul Finanţelor între reprezentanţii autorităţilor şi cei ai profesioniştilor din sănătate nu au dus, la ora redactării acestui material, la niciun rezultat, mai multe discuţii urmând să se poarte joi şi vineri. Tot luni, ministrul Nicolăescu declara că va purta discuţii cu reprezentanţii Ministerului Finanţelor pentru a găsi unele soluţii în ceea ce priveşte solicitările Coaliţiei. „Deschidem discuţiile cu Ministerul Finanţelor. Este o discuţie, aş spune, destul de aplecată, cu cifre. Nu sunt convins că se găsesc resursele, pentru că, dacă ar fi, s-ar pune pe masă. Dar trebuie căutate o mie şi una de soluţii, multe alternative. Nu este uşor, dar se încearcă. Important pentru mine este că sistemul sanitar funcţionează, că medicii îşi fac datoria, că cetăţenii care apelează la sistem sunt trataţi“, a precizat ministrul Nicolăescu.
Iar cetăţeanul are şi el o părere. Şoferul de taxi care mi-a adus aproape Finanţele de Sănătate mi-a spus aşa: „S-au săturat oamenii, domnişoară. Tinerii ăştia n-au niciun viitor. Am fost cu soţia la spital pentru fractură de tibie, am plătit tot, placă, şuruburi, cizmă, feşe… În total – cam 1.000 de euro. În Bucureşti. N-o să iasă nimic cu mincinoşii ăştia, cu hoţii ăştia, până nu iese multă lume. «Câţi sunt, mă?… 10.000. Eh, lasă… Câţi sunt, mă? 15.000. Lasă… Unde sunt, mă? La Botoşani. Bine… Câţi sunt, mă? 100.000. Unde sunt? La Bucureşti.» Şi deja discutăm altfel. Eu am o vorbă: omul nu ţipă degeaba. Ce, ştiu eu toate ofurile medicilor? Nu le ştiu. Le ştiu ei pe ale taximetriştilor? Nu le ştiu. Şi ştiţi ce-i mai rău? Că ne-au învrăjbit între noi, ne-au întors unii împotriva altora.“

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe