Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  ACTUALITATE  »  Știri

Anevrismele sistemice în boala Kawasaki

Viața Medicală
Dr. Alexandra GUȚĂ vineri, 17 ianuarie 2020

Peste 14% dintre pacienții cu boala Kawasaki înrolați într-un studiu au prezentat anevrisme sistemice la o lună de la debutul bolii.

În literatură nu există date suficiente privind incidența și impactul pe termen lung al anevrismelor sistemice. Acestea sunt mai puțin studiate decât anevrismele coronariene – bine-cunoscute ca fiind complicații pe termen lung ale bolii, care apar la 15-25% dintre pacienții netratați.

În luna decembrie a anului trecut, în revista Pediatrics a fost publicat un studiu în care au fost evaluați 162 de pacienți cu boală Kawasaki cu privire la existența acestora. Evaluarea a fost făcută prin angiografie prin rezonanță magnetică și periferică.

La o lună de la debutul bolii, 14,2% dintre pacienții examinați au prezentat anevrisme sistemice (aproximativ 2% din totalul pacienților cu boală Kawasaki prezenți în clinică în perioada aprilie 2016-martie 2019). Cele mai frecvente anevrisme au fost la nivelul arterelor axilare, iliace comune și brahiale. Pe o perioadă de urmărire de șase luni s-a observat o regresie a acestor modificări vasculare până la revenirea la un calibru normal.

American Academy of Pediatrics și American Heart Association au elaborat un ghid privind diagnosticul, tratamentul și urmărirea pacienților cu boală Kawasaki. Diagnosticul este unul eminamente clinic. Criteriul obligatoriu este reprezentat de febra cu durată de cel puțin cinci zile, însoțită de patru criterii adiționale: modificări observate la nivelul extremităților, conjunctivită bilaterală, modificări la nivelul cavității orale și adenopatii. În ghid este explicat și algoritmul prin care se pot diagnostica formele incomplete de boală.

Criterii adiționale de laborator utile în diagnosticul bolii

În cadrul bolii are loc creșterea markerilor inflamatori (VSH, proteina C reactivă). Printre criteriile adiționale de laborator se numără: scăderea albuminei, anemie, creșterea transaminazelor hepatice, trombocitoza importantă după ziua a șaptea de boală, leucocitoza sau leucocituria. Tratamentul trebuie inițiat cât mai curând de la diagnostic, astfel încât să se poată reduce inflamația de la nivelul pereților coronarieni și să se prevină tromboza acestora. Încă din faza acută se instituie tratament cu acid acetilsalicilic în doză mare, care trebuie menținută până la 48-72 de ore de afebrilitate. Tratamentul cu aspirină nu influențează prevalența anevrismelor coronariene.

Ghidul nu recomandă administrarea concomitentă de ibuprofen și aspirină din cauza scăderii efectului antiplachetar al aspirinei. Imunoglobulinele administrate în fază acută scad prevalența anevrismelor coronariene. Pacienții ar trebui să primească 2 g/kgc de imunoglobulină într-o singură priză, preferabil între zilele 5-7 de la debutul bolii.

 

1. Zhao Q., Chu C., Wu L. et al. Systemic Artery Aneurysms and Kawasaki Disease. Pediatrics Nov 2019

2. Newburger J.W., Takahashi M., Gerber M.A. et al. Diagnosis, Treatment, and Long-Term Management of Kawasaki Disease: A Statement for Health Professionals From the Committee on Rheumatic Fever, Endocarditis, and Kawasaki Disease, Council on Cardiovascular Disease in the Young, American Heart Association. Pediatrics vol 114 (2004)

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 200 de lei
• Digital – 129 lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC