Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Știri

Analiză: sistemul medical românesc nu e pregătit să gestioneze schimbările climatice

Viața Medicală
L. Budin vineri, 23 septembrie 2022, ora 13:28

România are nevoie de înnoirea infrastructurii medicale, atât pentru a contribui la atenuarea schimbărilor climatice, cât și pentru a face față efectelor acestora.

Studioul Tesseract Architecture, singurul din țară specializat în proiectare medicală, atrage atenția asupra imposibilității spitalelor din România de a face față schimbărilor climatice, în special creșterii temperaturilor și valurilor de caniculă din ce în ce mai frecvente, se arată într-un comunicat.

Spitalul Judetean Sibiu_TESSERACT
Spitalul Județean din Sibiu, proiectat de Tesseract

 

În spitalele mai vechi, instalațiile nu au fost prevăzute pentru asemenea situații, infrastructura spitalicească fiind deja depășită de noile norme și tehnologii care ar trebui implementate, relevă analiza Tesseract.

Totodată, într-un procent semnificativ, industria medicală contribuie la crearea efectului de seră, fiind responsabilă de 5% din emisia globală de dioxid de carbon, se mai arată în document.

Comparativ cu clădirile comerciale, spitalele sunt mai mult decât dublu consumatoare de energie.

Numărul mare de echipamente medicale și iluminatul care funcționează 24/7 își spun cuvântul în această privință. Sălile de operații generează în funcție de număr și dimensiune până la 70% din deșeurile totale ale unui spital și consumă între 3 și 6 ori mai multă energie decât restul spitalului”, se subliniază în document.

 Deși în anumite țări s-a încercat reducerea consumului de energie prin combinarea schimburilor de aer proaspăt cu un procent mic de aer recirculat, pandemia recentă a demontat această soluție, fiind necesare alte abordări pentru reducerea amprentei de carbon în sistemul medical.

În ceea ce privește proiectarea sustenabilă, se vorbește foarte mult despre metode constructive: termoizolarea eficientă a clădirii, folosirea unor materiale prietenoase cu mediul, utilizarea unor echipamente electrice cu un consum minim de energie. Totuși, raportat la domeniul medical, instrumentele indirecte ce duc la minimizarea consumului sunt de multe ori tratate superficial. Dintre acestea, ceea ce ne preocupă în mod special pe noi în proiectarea medicală este scurtarea timpului petrecut la spital de către pacient, prin intermediul factorului psihologic”, a declarataArh. Raluca Șoaita, fondatorul Tesseract.

O contribuție importantă la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră o are reducerea consumului de energie prin măsuri precum o bună izolare termică, programarea și utilizarea eficientă a încălzirii și a iluminatului. Totuși, aceste măsuri trebuie completate.
Un studiu suedez aduce în atenție telemedicina, care poate contribui la reducerea emisiilor de dioxid de carbon asociate cu transportul personalului medical.

Un alt principiu este crearea unui ambient uman prin arhitectură, care să contribuie la reducerea numărului de zile petrecute în spital de pacient. Întrucât vindecarea este corelată cu starea de spirit a pacientului, crearea unor spații prietenoase, care respectă în același timp standardele și funcționalitatea, pot oferi o experiență mai plăcută la spital.

Noi recomandăm întotdeauna realizarea de masterplanuri și strategii de dezvoltare a infrastructurii medicale, astfel încât să existe o perspectivă macro, pe termen lung. Este nevoie de planuri pe 3,5 sau 10 ani, bazate pe nevoia reală a segmentului de populație adresat în zona respectiva si pe o analiza documentată asupra tuturor factorilor care pot influența funcționarea unui spital”, completeaza Raluca Șoaita.

Pentru gestionarea crizei climatice, sistemul medical din România ar avea următoarele soluții:

  • Reducerea consumului de energie electrică. Pentru că echipamentele tot mai performante care apar necesită un consum ridicat de energie electrică, este necesar să fie abordate soluții care scad consumul datorat sistemului de încălzire, ventilație, iluminat. Soluția arhitecturală are un rol foarte important, prin orientarea clădirii putându-se asigura un sistem de umbrire naturală, iar un sistem de termoizolare adecvat, respectiv folosirea unor materiale care reflectă și nu absorb razele solare pot optimiza folosirea resurselor.
  • Folosirea de materiale din surse regenerabile, prietenoase cu mediul. Un exemplu în acest sens este utilizarea unor finisaje pentru pardoseli, pereți etc. din materiale naturale, cu lianți și adezivi fără solvenți. Aceste tipuri de finisaje se folosesc deja de ceva timp în cadrul internațional și au început să fie aduse în România tot mai mult în catalogul producătorilor care investesc în sustenabilitate.
  • Flexibilitate în compartimentarea spațiilor interioare. Pe parcursul vieții unui spital, anumite secții pot fi mutate, apar noi tratamente, dar și noi boli care au nevoie de reconfigurarea spațiului. Preîntâmpinarea viitoarelor nevoi prin proiectarea unui spațiu adaptabil pe cât posibil din punct de vedere tehnic permite reutilizarea adecvată a spațiului, nefiind necesară construirea unei noi clădiri.
  • Alocarea unui buget pentru amenajarea peisageră în cadrul proiectelor noi. O amenajare peisageră contribuie atât la starea de bine a utilizatorilor spitalului, cât și la asigurarea unei calități crescute a aerului, crearea unui sistem natural de umbrire și menținerea unei temperaturi ambientale mai reduse.
  • Conștientizarea importanței unui mediu plăcut pentru toți utilizatorii. Un design care să susțină atât un mediu de lucru mai plăcut pentru personal, cât și un mediu care să contribuie la vindecarea pacientului – este o soluție care poate fi implementată și în cadrul unităților medicale existente, prin proiecte de reabilitare care să îmbunătățească condițiile oferite.
  • Utilizarea telemedicinei ca alternativă pentru minimizarea impactului dat de transportul cu mijloace poluante.

Aceste soluții trebuie, bineînțeles, susținute de un cadru legislativ actualizat care să reglementeze proiectarera spațiilor medicale, cât și de parteneriate public-privat care să susțină demersurile de ameliorare a efectelor schimbărilor climatice”, se mai arată în comunicat.

Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS), între 2030 și 2050 se preconizează că schimbările climatice datorate omenirii vor provoca aproximativ 250.000 de decese suplimentare pe an in lume, din cauza malnutriției, malariei și stresului termic.

Tesseract Architecture este proiectantul primului Spital Național de Copii pentru Cancer, Boli Grave și Trauma, și semneză proiectele a două mari spitale județene, din Sibiu și Focșani, aflate în lucru la ora actuală.

Legea de aprobare a Planului naţional de prevenire şi combatere a cancerului a fost adoptată de Senat

Etichete: analiza tesseract innoire infrastrucura medicala gestionare criza climatica

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.