Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  ACTUALITATE  »  Știri

Actor principal în cancerul de sân?

Viața Medicală
Dr. Mădălina Badea vineri, 27 martie 2020

Un studiu publicat recent în Annals of Oncology susţine legătura dintre nivelul crescut de factor de creștere insulin-like 1 (IGF-1) și riscul de a dezvolta cancer de sân la femei, conform datelor obţinute prin tehnici epidemiologice și prin analiză genetică.

Cercetările știinţifice și-au propus să identifice toţi factorii de risc ai cancerului de sân, mergând până la căile moleculare subiacente, în încercarea de înţelege mai bine această afecţiune și de a găsi mijloace de prevenire a transformărilor maligne. IGF-1 este un hormon ce stimulează creșterea celulară la diverse niveluri, cu un rol esenţial în timpul pubertăţii. Interesul crescut pentru această moleculă a apărut recent, odată cu ipoteza că ar putea exista o legătură între laptele de vacă, bogat în hormoni (IGF-1, estrogen, progesteron) și cancerul de sân. Stimularea secreţiei de IGF-1 are la bază mai multe căi, inclusiv dieta hiperproteică, sarcina sau asocierea anumitor afecţiuni.

Relaţia dintre IGF-1 și tumorile mamare

Partea observaţională a acestui studiu* a inclus selectarea dintr-un registru naţional a 206.263 de femei britanice cu vârsta între 40 și 69 de ani, la care au fost obţinute date despre stilul de viaţă și caracteristici genetice, precum și nivelul de IGF-1. Considerând o mediană a urmăririi de 7,1 ani, 2% dintre aceste femei au dezvoltat cancer de sân. Nivelurile serice crescute de IGF-1, mai mari de 25,6 nmoli/L, s-au asociat cu un risc cu 24% mai mare de a dezvolta această afecţiune comparativ cu nivelurile serice scăzute (sub 16,4 nmoli/L). Utilizând datele obţinute de la o parte dintre aceste femei, care au beneficiat de dozări repetate ale acestui hormon, s-a observat că riscul de apariţie a cancerului de sân crește cu 11% pentru fiecare mărire a IGF-1 cu 5 nmoli/L. Rezultatele nu au fost influenţate de factorii comuni de risc pentru neoplazia de sân, de menopauză sau de timpul de urmărire.

Pentru a studia legătura dintre variaţiile genelor care codifică IGF-1 și riscul de a dezvolta cancer de sân cercetătorii au utilizat randomizarea mendeliană. Această metodă statistică a indicat asocieri pozitive în mod similar datelor obţinute anterior din studii observaţionale. Au fost analizate 265 de polimorfisme ale unor nucleotide asociate cu niveluri serice crescute ale IGF-1 și patru polimorfisme ale unor nucleotide care codifică producţia proteinei 3 de legare a IGF-1, responsabilă de legarea cvasitotală a IGF-1 din sânge.

Cercetătorii au utilizat date ale Breast Cancer Association Consortium pentru a analiza legătura dintre polimorfismele acestor nucleotide și apariţia cancerului de sân. Creșterea cu 5 nmoli/L a nivelului de IGF-1 indusă de polimorfismul nucleotidelor studiate s-a asociat cu o creștere cu 5% a riscului de neoplazie. În cazul cancerului de sân pozitiv pentru receptori estrogenici s-a obţinut o mărire cu 6% a riscului pentru fiecare 5 nmoli/L în plus ai nivelului seric de IGF-1, legătură care nu a putut fi dovedită și pentru forma fără receptori estrogenici pozitivi. Nu s-a obţinut vreo asociere prin polimorfismele studiate între nivelul seric al proteinei 3 de legare a IGF-1 și apariţia cancerului de sân. Cea mai importantă concluzie a acestui studiu ar fi că scăderea nivelului seric de IGF-1 prin dietă, stil de viaţă sau mijloace farmacologice poate fi o strategie utilă în prevenţia primară a cancerului de sân în viitor.

*https://www.annalsofoncology.org/article/S0923-7534(20)36019-1/fulltext

Etichete: cancer san, IGF-1

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 200 de lei
• Digital – 129 lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC