Newsflash
Știri

Acizii grași polinesaturaţi și tulburările depresive

de Dr. Alexandra GUȚĂ - aug. 14 2020
Acizii grași polinesaturaţi și tulburările depresive

Acizii grași polinesaturaţi Omega-3 au rol antidepresiv bine cunoscut. Utilizarea acestora a fost standardizată prin intermediul unui ghid de bună practică clinică elaborat de ISNPR (International Society for Nutritional Psychiatry Research).

Grupul de lucru recomandă utilizarea unei doze iniţiale de minimum 1 g de acid eicosapentanoic, în formă pură sau într-o combinaţie de acid eicosapentanoic-acid docosahexanoic (într-un raport al concentraţiilor >2). Se recomandă utilizarea acestora pe o perioadă de minimum opt săptămâni, pentru a avea timp să pătrundă în sistemul nervos și să își exercite acţiunea neuroplastică și antiinflamatoare.    

Acizii grași Omega-3 pot fi utilizaţi atât ca factori acceleratori, când sunt introduși de la începerea tratamentului împreună cu antidepresivele, cât și ca factori de augmentare, când sunt adăugaţi în schema de tratament dacă un antidepresiv nu este eficient. Nu se recomandă utilizarea acestora ca monoterapie în tulburarea depresivă majoră la adulţi.

După episodul depresiv acut, ei ar putea fi utilizaţi pentru terapia de menţinere, deși încă nu există suficiente studii în acest sens. Recomandarea se bazează și pe faptul că, în această perioadă, terapia cu antidepresive prezintă complianţă mai scăzută vs. placebo.

Monitorizarea hematologică și biochimică

În cadrul anamnezei este importantă cunoașterea alergiilor la pește, caz în care nu se recomandă utilizarea Omega-3. Nu au fost observate reacţii adverse severe, majoritatea fiind de tip gastrointestinal (eructaţii, greaţă) sau dermatologice (erupţii sau prurit).

Totuși, utilizaţi în doze mari, acești acizi pot cauza anomalii hematologice cu scăderea hemoglobinei sau a hematocritului. Grupul de lucru mai recomandă monitorizarea colesterolului LDL, a glicemiei à jeun, a transaminazelor (TGP) și a azotului de uree din sânge (testul BUN – blood urea nitrogen), întrucât pot determina creșteri ale acestor parametri. În tulburările depresive se întâlnesc unele dintre următoarele simptome: dispoziţie depresivă, anhedonie (diminuarea plăcerii sau a interesului în aproape toate activităţile), modificarea semnificativă a greutăţii sau apetitului, tulburări de somn (insomnie, hipersomnie), agitaţie/retardare psihomotorie, oboseală, scăderea capacităţii de a gândi sau a lua decizii, idei suicidale recurente, tentativă de suicid, alcătuirea unui plan specific.

Pentru diagnostic este necesar ca simptomele să dureze de cel puţin două săptămâni și ca acestea să cauzeze o scădere a funcţionalităţii pacientului.


Notă autor:

Bibliografie
Guu T.W., Mischoulon D., Sarris J., Hibbeln J. et al. International Society for Nutritional Psychiatry Research Practice Guidelines for Omega-3 Fatty Acids in the Treatment of Major Depressive Disorder. Psychother Psychosom 2019;88:263-73

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe