În contextul actual în care informarea din surse sigure este esențială pentru menținerea stării de sănătate în general, Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC) și Societatea Română de Pneumologie (SRP) anunță o nouă etapă a Campaniei Naționale de Informare și Educare „RESPIR” prin lansarea platformei www.astmcontrolat.ro, unde persoanele diagnosticate cu astm ușor și moderat pot găsi răspunsuri la întrebările lor despre gestionarea corectă a afecțiunii.

Astfel, pacienții pot face singuri un test care analizează riscul de dependență de bronhodilatatorul cu durată scurtă de acțiune (inhalatorul albastru), ce poate fi accesat AICI.  

Rezultatul generat poate fi descărcat și prezentat medicului, pentru mai multe informații și evaluarea planului de tratament, în situațiile în care este cazul și medicul recomandă. Inițiativa se desfășoară cu sprijinul AstraZeneca România.

„Pacienții cu astm, în majoritatea cazurilor, utilizează și au încredere crescută în medicația de urgență care nu rezolvă inflamația, respectiv cauza bolii, ci doar ajută la depășirea pe moment a simptomelor și anume a efectelor astmului. Este important ca fiecare pacient să discute cu medicul curant rolul fiecărei opțiuni de tratament. Studiile au arătat că astmul necontrolat duce la cel puțin o spitalizare pe an pentru aproximativ jumătate dintre pacienții cu astm. Ghidul Inițiativei Globale pentru astm, documentul standard pentru medici în ceea ce privește managementul corect al astmului, subliniază că utilizarea a mai mult de 3 flacoane bronhodilatatoare cu durată scurtă de acțiune pe an este asociată cu risc crescut de exacerbări severe, iar de la 12 flacoane pe an vorbim despre un risc crescut de deces din cauza astmului”, a declarat prof. dr. Florin Mihălțan, medic primar pneumolog.

Potrivit studiului „Modele de utilizare a terapiei cu bronhodilatator cu durată scurtă de acțiune (BADSA). Rezultatele unui sondaj în rândul pacienților cu astm”, 18% dintre pacienți au declarat că au utilizat inhalatorul cu ameliorare rapidă, în ciuda lipsei prescripției medicului pentru acest tip de tratament.

Un sfert dintre respondenți preferă să ajusteze singuri medicația, respectiv să administreze mai puțină atunci când nu au simptome și o doză mai mare când se simt rău. Pentru mai bine de o treime dintre respondenți (33%), desfășurarea activităților zilnice este primul obiectiv la care se așteaptă să îl obțină, în urma administrării tratamentului.

„Din păcate, o persoană care este diagnosticată cu o afecțiune cronică, așa cum este și cazul astmului, rămâne pacient cronic toată viața. Pacienții trebuie să cunoască faptul că astmul nu se vindecă, dar boala poate fi ținută sub control, dacă respectă tratamentul așa cum a fost prescris de medic și recomandările acestuia. Un astm controlat presupune că pacientul poate avea un stil de viață asemănător unei persoane sănătoase și poate continua să facă activitățile care îi plac”, a declarat Radu Gănescu, președinte COPAC.

Un alt studiu în rândul pacienților cu astm care utilizează medicația de urgență a demonstrat că prescrierea unui număr mare de flacoane este în strânsă legătură cu un control slab al simptomelor și o rată crescută de crize severe.

Pacienții cărora le-au fost prescrise de la trei până la cinci flacoane pe an au prezentat un risc de exacerbări severe cu 40% mai mare decât în cazul celor care au utilizat unul sau două.

„Medicii recomandă pacienților să administreze medicația de control zilnic, așa cum a fost prescrisă. Lipsa simptomelor sau a crizelor reprezintă întocmai rezultatul unui tratament administrat corect”, potrivit unui comunicat de presă.