Companiile producătoare și distribuitoare de medicamente au
plătit medicilor, farmaciștilor și asociațiilor profesionale din domeniul
sănătății peste 163 de milioane de lei, numai în anul 2015. Adică aproape 37 de
milioane de euro. Spitalele au primit și ele, ca donații din partea industriei
farma, aparatură și medicamente în valoare de 20,5 milioane de lei. Cu totul,
plățile efectuate de companiile farmaceutice au crescut cu 24 de milioane de
lei față de 2014, iar numărul companiilor care au dat bani a urcat de la 90 la
102. Listele care cuprind detaliile despre plăți au fost publicate pe site-ul
Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale (ANMDM), la 30
iunie, chiar la data-limită stabilită prin lege și la trei săptămâni de când
corpul de control al premierului anunța că a luat la puricat felul în care
agenția își face treaba în problema „sponsorizărilor“.
Majoritatea plăților efectuate de companii se referă fie la
acoperirea cheltuielilor asociate participării la congrese interne sau
internaționale, fie pentru onorariile lectorilor care susțin prezentări
sponsorizate la congrese. Medicii au mai fost însă remunerați și pentru
participarea la anumite campanii promoționale, pentru servicii de „consultanță“
sau chiar prezentări de produs la raportul de gardă. În total, sunt mai mult de
67.000 de poziții în tabelul centralizator. De tot atâtea ori, în 2015,
industria a făcut o plată de zeci sau zeci de mii de lei către un profesionist
din sănătate.
Beneficiarii plăților vin de pe toate palierele sistemului de
sănătate, de la rezidenți la manageri de spitale, însă majoritatea
sponsorizărilor și cele mai generoase ajung la șefi de secții, directori de
spitale, lideri de opinie în specialitatea de interes pentru companie.
Un pacient interesat să afle de pe site-ul ANMDM câți bani a
primit medicul său și de la care companie(i) trebuie să se înarmeze cu multă
răbdare. Numai încărcarea paginilor în browser durează o veșnicie. Dacă la
transparentizarea datelor pentru 2014, ANMDM a oferit discreție maximă atât
firmelor, cât și medicilor sponsorizați, „îngropând“ baza de date într-un
format greu lizibil și deloc operațional, fără a semnaliza în vreun fel
publicarea ei, pentru 2015, agenția a adus doar mici îmbunătățiri. Cea mai mare
diferență este că a introdus căutarea după numele profesionistului sau al
companiei farma. Problema este că unele nume sunt introduse greșit sau
trunchiate, sumele sunt trecute în lei sau în diferite valute. În condițiile în
care pentru unii medici sunt introduse chiar și 80–90 de plăți, procesul de
căutare devine extrem de laborios și consumator de timp.
Ceea ce n-a reușit să facă agenția a făcut însă, voluntar, un
tânăr din Galați. A lansat un blog (datavizuri.blogspot.ro) prin
intermediul căruia oferă cetățenilor răspunsuri la trei întrebări esențiale:
„1) Câte sponsorizări a primit medicul tău în 2015 de la producătorii de
medicamente? 2) Care e sponsorul principal? 3) Dar suma totală primită?“.
Autorul blogului și-a luat ca model Dollars for docs, un instrument
creat de jurnaliștii de la ProPublica în 2013, pentru a pune la un loc datele
furnizate individual de mai multe companii farmaceutice.
Gălățeanul a descărcat un program de web scrapping, prin
care a putut extrage din site-ul ANMDM datele de prelucrat. Apoi le-a adunat
într-un Excel curat, pe care îl puteți consulta ca atare sau puteți folosi
motorul de căutare de pe blog pentru a afla informații specifice despre relația
dintre un medic și industria farma.
Mulțumită lui, acum există și un top 10 al profesioniștilor din
sănătate care au adunat cele mai mari sume totale din partea industriei farma.
Conducător detașat este profesorul Dumitru Lupuliasa, cu sponsorizări
totalizând suma de 210.867 de lei, urmat de conf. dr. Daniel Lighezan, cu
200.207 lei, și prof. dr. Dan Dobreanu, cu 184.182 lei.
Ministerul Sănătății, instituție care poate iniția un demers de
clarificare a legislației, s-a mulțumit să răspundă întrebărilor adresate de
jurnaliștii Digi 24 că sponsorizările participărilor la congrese sunt legale,
fără a se referi la celelalte activități plătite. Admite că există anumite
disfuncționalități legislative privind sponsorizările și anunță că
Compartimentul de Integritate are în pregătire anumite măsuri ce ar putea fi
implementate în Strategia Națională Anticorupție 2016–2020.
În opinia lui Valentin Mircea, șeful Corpului de Control al
premierului, în problema sponsorizării medicilor de către firmele farmaceutice
„este cel puțin conflict de interese“. Acesta crede că ele ar trebui interzise
și găsite mecanisme alternative. În ton cu el, dar ceva mai moderat este dr.
Bogdan Tănase, președintele Alianței Medicilor. El crede că ar trebui găsit un
mecanism alternativ la sponsorizările directe, de exemplu, firmele care doresc
să sprijine medicii și cercetarea putând să contribuie la un fond pe care să îl poată accesa apoi toți cei care vor să meargă la congrese,
iar fondul să fie administrat de un organism echidistant. „Nu să fie
sponsorizați direct doar anumiți oameni care sunt într-o incompatibilitate dacă
nu legală, cel puțin morală. Există și un decalaj mare între șefii de secție,
profesorii universitari, versus medicii din afara centrelor universitare“.
Colegiul Medicilor București ține loc de
avocat al diavolului și pledează pentru menținerea status quo-ului. „Constatând
apariția unor poziții publice care incriminează nejustificat întreaga
comunitate medicală“, CMMB a adoptat, în ședința din 20 iulie, „o
propunere de reglementare a sponsorizării medicilor de către companiile
farmaceutice“. În esență este vorba de diferențierea medicilor în „medici care
aduc progres în medicina din România“ (prin lucrări științifice publicate și
prezentate la congrese internaționale, prezența în conducerea unor societăți
profesionale medicale internaționale etc.) și „medici care necesită doar
programe de educație medicală continuă“.