În
acest an, de Ziua mondială de luptă împotriva tuberculozei, România a adoptat
Strategia naţională de control al tuberculozei pentru 2015–2020. Documentul a
fost aprobat de Guvern la 25 februarie şi are ca scop eliminarea tuberculozei
ca problemă de sănătate publică în România până în 2050. Printre obiectivele
principale definite în strategie se numără: asigurarea accesului universal la
metode rapide de diagnostic al TB, diagnosticarea a cel puţin 85% din cazurile
de tuberculoză chimiosensibilă şi chimiorezistentă, tratarea cu succes, până în
2020, a cel puţin 90% din cazurile noi de TB pozitivă în cultură şi a cel puţin
85% din retratamente, dar şi a 75% din cazurile de TB-MDR. Este vizată şi
reducerea ratei generale a mortalităţii prin TB la mai puţin de 5/100.000 de
locuitori. Prin implementarea strategiei, incidenţa TB va scădea cu 10% anual
în intervalul 2015–2020, ajungându-se la o incidenţă mai mică de 49 la 10.000
de locuitori până în 2020.
Tuberculoza
rămâne o problemă prioritară de sănătate publică în România. La nivelul UE,
suntem încă ţara cu cele mai multe cazuri noi înregistrate, incidenţa globală a
tuberculozei fiind de 4,7 ori mai mare decât în UE şi de 2,5 ori mai mare decât
în regiunea OMS Europa. 14.938 de cazuri noi au fost înregistrate în România
anul trecut. Peste 500 au fost pacienţi cu TB MDR/XDR, pentru care şansele de
vindecare sunt reduse (28,1% în România pentru cohorta anului 2011).
În
ultimii ani, au fost făcute progrese la nivel naţional în controlul
tuberculozei. Astfel, incidenţa globală a scăzut de la 142,2/10.000 de
locuitori în 2002 la 70,2/10.000 în 2014. Prevalenţa tuberculozei a scăzut cu
42,6% (de la 198,2 cazuri/10.000 în 2004 la 113,7 cazuri/10.000 în 2014.
Intervenţiile
necesare pentru implementarea noii strategii naţionale vor fi finanţate din
bugetul de stat şi surse externe: Mecanismul financiar norvegian, Fondul global
de luptă împotriva HIV/SIDA, malariei şi tuberculozei (care oferă României un
grant de aproximativ opt milioane de euro pentru creşterea controlului
tuberculozei).
Tot
de Ziua mondială de luptă împotriva tuberculozei, OMS a cerut „solidaritate şi
acţiune globală“ în sprijinul noii strategii pe 20 de ani menită să pună capăt
epidemiei globale de tuberculoză. Strategia pentru stoparea tuberculozei,
adoptată anul trecut la adunarea generală OMS, urmăreşte trei aspecte-cheie:
acces universal la prevenţie şi îngrijire, inclusiv în rândul copiilor;
politici curajoase şi sisteme de suport, precum şi o intensificare a
eforturilor de cercetare şi inovare. Ţinta strategiei globale este reducerea cu
95% a morţilor provocate de tuberculoză şi cu 90% a cazurilor de tuberculoză
până în 2035. Până în 2020, obiectivul constă în eliminarea costurilor catastrofice
ale bolii pentru pacienţii cu tuberculoză şi familiile lor, prin facilitarea
accesului la tratament şi prin scheme de protecţie financiară menite să
minimizeze costurile medicale şi non-medicale, precum şi pierderile asupra
veniturilor.
Sunt
dedicate capitole speciale combaterii tuberculozei în rândul grupurilor
vulnerabile, inclusiv persoanele seropozitive care contractează şi TB. În 2013,
numărul pacienţilor cu coinfecţie HIV-TB a fost estimat la 1,1 milioane la
nivel internaţional. 360.000 dintre aceste cazuri au fost fatale. Principala
problemă o reprezintă în acest moment fondurile insuficiente la nivel global.
Astfel, potrivit OMS, există goluri de finanţare de două miliarde de dolari pe
an pentru intervenţiile dedicate controlului TB şi de 1,39 miliarde de dolari
pe an pentru cercetarea din domeniul tuberculozei.
