Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  SPECIALITĂȚI

Serviciile de îngrijire perinatală în România

Viața Medicală
Dr. Alina FORRAY vineri, 10 august 2018
Sănătatea mamelor și a copiilor este și va rămâne pentru totdeauna un element principal pentru a construi un viitor puternic în orice țară. România pare să nu fi aflat acest lucru încă, din acest punct de vedere trecutul fiindu-ne compromis. Rata mortalității materne rămâne o slăbiciune majoră a sistemului de sănătate din țara noastră, ocupând constant primele poziții la numărul total de decese materne în Uniunea Europeană, de un număr semnificativ de ani. (1) Care au fost deciziile din cauza cărora nu putem trece de această barieră, prezentă din perioada comunismului, și ce va urma?
Deși Programul Național de Sănătate a Femeii și Copilului este derulat din anii ’90, Ministerul Sănătății nu a făcut eforturi pentru evaluarea eficacității acestuia, pentru a îmbunătăți ciclurile ulterioare de implementare, astfel încât politicile de sănătate urmate în acest domeniu nu au putut fi influențate de nevoile de sănătate ale gravidelor, ci doar de agenda politică a guvernului. (2)

Oricare ar fi cauza acestei ineficiențe, în ultimii ani, sistemul de sănătate pare să fie influențat de obiectivele promovate de Uniunea Europeană, astfel încât Strategia Națională de Sănătate pentru anii 2014–2020 recunoaște, în sfârșit, importanța rolului preventiv la nivelul medicinei primare pentru a îmbunătăți starea de sănătate și a reduce riscul de deces matern. (3) Deși în practică nu s-au implementat încă soluții sustenabile, faptul că se prezintă anumite direcții strategice privind creșterea gradului de informare, educare și consiliere a populației-țintă și asigurarea accesului la servicii medicale ne poate trezi încrederea pentru un plan de viitor, însă nimic nu este garantat.

Pentru a atinge indicatorii propuși în Strategia Națională de Sănătate, la sfârșitul anului 2017, în cadrul Programului Operațional Capital Uman 2014–2020, au fost lansate noi apeluri în vederea derulării și implementării activităților legate de realizarea unor programe de educație naționale și regionale pentru gravide. (4) De asemenea, s-a lansat apelul în domeniul implementării serviciilor comunitare integrate, în urma căruia se dorește atingerea indicatorilor propuși în Strategia națională privind incluziunea socială și reducerea sărăciei 2015–2020 pentru abordarea integrată a serviciilor medicale, sociale și educaționale oferite comunităților marginalizate. (5) Printre obiectivele implementării serviciilor comunitare se află și supravegherea stării de sănătate a copilului și gravidei, îmbunătățirea sănătății reproducerii și planificării familiale. (6)

În funcție de ce proiecte se vor finanța și implementa, avem șansa să adresăm, în sfârșit, inechitățile în sănătatea femeii, precum accesul inegal între mediul rural și urban la serviciile de sănătate și integrarea suboptimală și fragmentată a acestora. Proiectele ce vor fi finanțate pot fi un prim pas foarte important pentru punerea la punct a unui sistem de educare și conștientizare a propriilor nevoi a femeilor, de control și răspundere asupra calității serviciilor medicale și sociale.

Momentan, intervențiile care vizează reducerea morbidității și mortalității, din cadrul subprogramului actual de sănătate a femeii (7), sunt insuficiente din perspectiva adresării factorilor sociali și comunitari pentru a crește accesul, calitatea și eficiența serviciilor medicale specifice, iar rezultatele lor sunt incomplete. Multiple activități ar putea fi integrate, având în vedere că nivelul de educație pentru majoritatea femeilor care nasc este limitat, iar una din cinci femei nu se prezintă la niciun control; într-o proporție și mai mare, femeile se prezintă suboptimal la controalele prenatale recomandate. (8) Putem concluziona că ele nu sunt expuse informațiilor medicale necesare pentru desfășurarea în siguranță a sarcinii și a nașterii, de aceea sunt necesare inițiative comunitare adresate femeilor subutilizatoare de consultații prenatale, pentru a le informa despre beneficiile consultației asupra sănătății mamei și a copilului.

De asemenea, femeile, într-o proporție ridicată, își dovedesc lipsa de informare și de cunoștințe prin lipsa încrederii și intenției de a utiliza serviciile de îngrijire acordate de personalul medical, având așteptări mici pentru actul medical. (9) Rezultă că o parte din femeile gravide din România sunt indiferente și nu își conștientizează propriile nevoi și drepturi legate de sarcină și naștere. Cum ar putea acestea să influențeze politicile de sănătate adresate lor, să propună schimbări în ceea ce privește îngrijirile primite sau să conștientizeze faptul că personalul medical respectă sau nu standardul îngrijirilor perinatale?
De aceea, pentru a crește calitatea serviciilor perinatale, sunt necesare atât abordări colaborative, implicând instituțiile responsabile de coordonarea și implementarea Programului Național de Sănătate a Femeii și Copilului, cât și implicarea membrilor comunității de pacienți și de specialiști. Membrii comunității (pacientele, cât și personalul medical) trebuie să lucreze împreună pentru a câștiga „capital social” și pentru a promova politici și intervenții bazate pe nevoile lor. În România există o problemă reală legată de punerea în aplicare a unui model de schimbare eficient și durabil. Politicile de sănătate și strategiile de îmbunătățire a serviciilor acordate nu au fost focalizate pe problemele reale ale medicilor și pacientelor, iar din aceste motive Programul Național de Sănătate a Femeii și a Copilului nu a dat rezultatele vizate în peste 20 de ani de implementare. Să sperăm că viitoarele programe vor aduce acea schimbare de paradigmă, pentru a crește accesul și acordarea serviciilor preventive și de educare și informare a femeilor gravide și a medicilor.

Etichete: Sănătate publică și management

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 200 de lei
• Digital – 129 lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC