Este acceptat
atât în populația generală, cât și în cadrul comunității
medicale că stresul afectează starea de sănătate, inclusiv în
perioada sarcinii. Însă în identificarea grupurilor aflate la risc
crescut de a fi afectate de stres psihosocial, percepția populară
și dovezile științifice se contrazic uneori. Și asta deoarece
deseori stresul este perceput ca o afecțiune a omului modern, cu un
statut socioeconomic crescut, cu responsabilități profesionale și
sociale înalte. Situația este însă mai complexă. Dovezile
științifice sugerează că dificultățile financiare și sociale,
controlul limitat asupra locului de muncă și incertitudinea
crescută legată de evenimente din viitor sunt asociate cu stres,
depresie și anxietate. La nivel internațional, s-a ajuns la un
consens al comunității științifice că nivelul educațional
scăzut, poziția profesională cu presiune crescută dar cu un
control limitat asupra activității și deprivarea financiară cresc
riscul pentru probleme de sănătate. Studii asupra patologiilor
cardiace coronariene în Marea Britanie arată că persoanele aflate
în cele mai de jos trepte ale sistemului ierarhic au o probabilitate
dublă de a dezvolta boli coronariene1,2.
Persoanele care activează în zone profesionale mai înalte resimt,
de asemenea, stresul profesional și al vieții de zi cu zi, însă
acesta este atenuat de faptul că au mai mult control asupra vieții
lor: pot lua mai ușor decizii la locul de muncă și în afara lui.
Cu alte cuvinte, stresul afectează disproporțional populațiile
care trăiesc în circumstanțe sociale dificile, dezavantajate. Iar
aceste inechități se accentuează în perioada sarcinii3.
Date recente dintr-un studiu
dezvoltat de noi pe un eșantion clinic de dimensiuni mari, asupra
stresului psihosocial în timpul sarcinii (studiul MAIA, din cadrul
proiectului „Promovarea sănătății mamei și a copilului în
România: o evaluare integrată a determinanților evoluției
sarcinilor și a rezultatelor nașterilor“, finanțat de UEFISCDI)
sugerează că există diferențe semnificative în spectrul
socioeconomic al indicatorilor de stres psihosocial. Am identificat
diferențe semnificative statistic în scorurile medii de depresie,
stres perceput și anxietate între grupuri educaționale, de venit
și ocupaționale (rezultate nepublicate din studiul MAIA, raportate
la o populație de 2.370 de femei însărcinate, recrutate din cinci
centre din județele Mureș și Cluj). Datele noastre sugerează că
un statut socioeconomic scăzut este asociat cu scoruri mai crescute
ale indicatorilor de stres psihosocial. Cu alte cuvinte, este mai
probabil ca femeile însărcinate dezavantajate social să raporteze
niveluri de stres, depresie și anxietate mai crescute, iar dovezile
din literatură sugerează că acești factori de stres generează
efecte mai puternice asupra femeilor însărcinate aflate în
situații dificile. Spre exemplu, în studiul MAIA, femeile
însărcinate care au absolvit studii universitare au un risc de 1,9
ori mai mic să sufere de simptomatologie depresivă, comparativ cu
cele care au absolvit liceul sau mai puțin; iar cele care trăiesc
în familii cu venituri mai mari au un risc de 2,5 ori mai mic să
raporteze simptomatologie depresivă. Pe de altă parte, femeile care
activează în meserii ce presupun muncă fizică au un risc de 2,2
ori mai mare să raporteze simptome de depresie, comparativ cu cele
care au altfel de activități profesionale.
Deși aceste
măsuri generale ale stresului sunt informative, acestea sunt
limitate în a surprinde stresul specific perioadei sarcinii. Scala
experienței sarcinii, un instrument dezvoltat de DiPietro și
colab.4,
urmărește să măsoare stresul specific sarcinii. Aceasta permite
calcularea frecvenței cu care respondenții experimentează aspecte
pozitive și negative ale sarcinii, a intensității resimțite a
acestora, precum și a unei valențe afective a sarcinii (un raport
dintre experiențele pozitive și cele negative). Datele noastre
preliminare sugerează că există diferențe semnificative statistic
pe aproape toate dimensiunile: femeile care provin din contexte
dezavantajate au o valență pozitivă mai redusă asupra sarcinii,
resimt evenimentele negative la intensități mai crescute și uneori
cu o frecvență mai ridicată. Chiar și în situațiile în care nu
există diferențe între grupuri în planul frecvenței (de exemplu,
femei din grupuri educaționale și ocupaționale diferite resimt un
număr similar de experiențe negative), persoanele care provin din
contexte dezavantajate raportează o intensitate mai crescută a
acestora. O explicație potențială este că femeile care au acces
la mai multe resurse pot atenua impactul acestor evenimente asupra
vieții lor, atât prin găsirea de soluții compensatoare, cât și
prin intermediul sprijinului social. De asemenea, frecvența și
intensitatea crescută a experiențelor pozitive trăite în timpul
sarcinii de aceste femei (aspect reflectat în date) ar putea acționa
ca un factor protector.
Deși datele sunt preliminare și
urmează multiple analize, acestea contestă credințele populare și
susțin dovezile științifice conform cărora femeile care trăiesc
în comunități dezavantajate în România se confruntă cu
provocări importante pe perioada sarcinii, care se reflectă în
starea lor de sănătate psihosocială. Iar aceasta ridică
îngrijorări semnificative în domeniul sănătății publice, care
trebuie soluționate, pentru a reduce inegalitățile sociale în
sănătate și pentru a oferi tuturor copiilor un start sănătos în
viață.
