Tot
mai des aud, la întâlnirile avute cu restul colegilor care predau studenților,
cuvinte de genul: „Studenții din ziua de azi nu mai citesc bibliografia
recomandată”. Majoritatea sunt de părere că generațiile actuale de studenți au
impresia că sunt informați și dețin cunoștințe, deși nu cunosc sursele de unde
pot lua informații științifice de încredere. Acest lucru nu este doar părerea
colegilor de breaslă, ci este relevat și de rata de promovabilitate la
bacalaureat, de admitere la facultăți sau de promovabilitate a anului
universitar o arată.
Odată
cu avansarea tehnologiei și disponibilitatea informațiilor la un clic sau un
scroll distanță, a apărut și acest efect de bombardare a utilizatorilor cu prea
multă informație și neputința acestora de a le diferenția între informațiile de
încredere și informațiile care nu prezintă încredere. Acest fenomen este legat
de ratele tot mai mari de analfabetism funcțional care sunt raportate la nivel
mondial. Analfabetismul funcțional face referire la persoanele care știu să
citească, însă nu înțeleg și nu pot folosi informațiile citite în beneficiul
lor. Studiile arată că România este pe locul al doilea în Europa în ceea ce
privește ratele mari de analfabetism funcțional și că, începând cu vârsta de 15
ani, 40% din locuitorii României au această problemă*. Acest lucru
poate avea repercusiuni nu doar asupra procesului de învățare, ci și asupra
sănătății lor sau a persoanelor cu care ei interacționează.
Studenții
cu care lucrez au decis să studieze sănătatea publică și să lucreze în viitor
cu populații mari de oameni. Pentru ei este primordial ca informațiile pe care
le dețin să fie corecte, de actualitate și mai ales susținute științific.
Căutând soluții pentru a combate această problemă, am descoperit conceptul de
„learning by doing” –, o abordare prin care o persoană învață concepte noi prin
practică. Astfel, de doi ani, câteva cursuri din cadrul Departamentului de
sănătate publică pilotează acest concept. În cadrul cursului „Introducere în
sănătate publică”, studenții trebuie să predea colegilor anumite concepte și să
le explice într-un mod în care aceștia să înțeleagă. Le este pusă la dispoziție
bibliografia necesară, însă ei trebuie să decidă ce informații din aceasta vor
prezenta. Rolul seminaristului este acela de a facilita prezentarea pe care
studentul desemnat o face și de a completa cu informațiile lipsă sau, eventual,
de a corecta informațiile eronate pe care acesta le prezintă.
În
urma evaluării primite de la studenți, s-a observat că aceștia au fost nevoiți
să citească bibliografia primită și, mai mult decât atât, au cerut bibliografie
suplimentară pentru a se pregăti. Studenții au raportat că au înțeles mai bine
conceptele, deoarece, fiind nevoiți să le explice colegilor, a trebuit să se
asigure că înțeleg materialul pe care urmau să îl prezinte și au fost nevoiți
să găsească metode creative prin care să îl poată explica pe înțelesul tuturor
colegilor din grupă. S-a observat că această metodă i-a făcut să fie mai siguri
pe informațiile pe care le prezintă, să gândească critic și i-a învățat cum să
caute informații care sunt susținute științific. De asemenea, evaluările
efectuate pe parcursul semestrului au arătat că studenții au reținut și au
înțeles mai bine materialele pe care ei le-au prezentat comparativ cu anii în
care doar participau pasiv la seminarii.
Asemenea
tehnici ar putea fi folosite în procesul educațional cât mai devreme, acestea
dându-le șansa elevilor să învețe într-un mod interactiv și practic, lucru care
îi va face să citească și să aplice bibliografia recomandată de cadrele didactice.
Este adevărat că doar folosind această abordare în procesul de învățare nu se
va rezolva problema analfabetismului funcțional, însă orice acțiune întreprinsă
în acest sens poate fi benefică și poate ajuta la reducerea ratei de
analfabetism funcțional, precum și la pregătirea unor viitori profesioniști
capabili să ofere servicii de calitate și să îmbunătățească starea de sănătate
a populației din România.
* Centrul de evaluare și analize
educaționale (2016). Scăderea analfabetismului funcțional, București.
