Partidul Național Liberal propune înființarea Agenției Naționale
de Prevenție în Sănătate. Propunerea în sine este una rațională: în condițiile
în care Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate sunt
focalizate aproape exclusiv pe diagnostic și tratament, este nevoie de o
instituție/entitate care să supervizeze și să implementeze măsuri de prevenție.
Cu toate acestea, propunerea ascunde o implicație evidentă: Nu există o altă
entitate care să acopere acest domeniu! Dar, de fapt, există: Institutul Național
de Sănătate Publică (INSP).
INSP este cel care ar trebui să acopere acest segment al programelor
de sănătate publică. Din nefericire, Institutul este marele absent pe piața
sănătății din România. Încercați să vă aduceți aminte când a fost ultima dată
când ați auzit de Institut. Poate în dezbaterea cu fumatul în locurile publice?
Poate în dezbaterea cu rolul vaccinurilor? Poate în dezbaterea privind infecțiile
nosocomiale? Institutul Național de Sănătate Publică are în componență multiple
centre – Centrul național de supraveghere și control al bolilor transmisibile,
Centrul național de monitorizare a riscurilor în mediul comunitar, Centrul național
de evaluare și promovare a stării de sănătate. Ce fac toate aceste centre, din
moment ce prevenția nu este acoperită?
Institutul Național de Sănătate Publică este o instituție
pasivă, inertă, inexistentă pe piață. Comparați activitatea institutului din
România cu cea a oricărui alt institut din Uniunea Europeană. Comparația va fi
cea dintre o căruță fără roți și un automobil Euro 4. Mai mult, Institutul Național
de Sănătate Publică ocupă locul autorității în domeniu – nu poate intra
altcineva, fiindcă este domeniul lor, dar activitatea Institutului este
inexistentă. Aici vine partea unde INSP va protesta că e imposibil să faci
orice fără finanțare. Adevărat! Când e ultima dată în care ați văzut vreo luare
de poziție a INSP prind nevoia de fonduri suplimentare? Protest în stradă?
Conferințe de presă privind riscurile pentru sănătatea populației? O proporție
impresionantă din activitățile raportate de INSP sunt implementate de direcțiile
de sănătate publică și doar „centralizate“ de Institut. Rapoartele de
activitate ale INSP menționează ca una dintre principalele activități
„supravegherea“ – nu este menționată nicio acțiune ca urmare. Citind
rapoartele, am putea crede că totul e ok în România.
PNL a intuit corect că INSP e o instituție anchilozată, aservită
politic și pierdută în obscuritatea incompetenței (trebuie să fi ajutat și cele
două mandate de ministru al sănătății ale lui Eugen Nicolăescu). Cu toate
acestea, dacă podul îi este plin de vechituri, gunoaie și cuiburi de șoareci,
omul gospodar nu își construiește încă un pod. Își suflecă mânecile, urcă în
pod, curăță gunoaiele, omoară șoarecii. Înființarea Agenției Naționale de
Prevenție în Sănătate, cu numire politică în funcțiile de conducere, ar însemna
doar mutarea șoarecilor într-un pod nou.
Ar fi mult mai onest ca Partidul Național Liberal (și domnul
Eugen Nicolăescu) să își asume o poziție critică privind (in)activitatea INSP și
să solicite ministrului Patriciu Achimaș-Cadariu să ia măsurile necesare
reorganizării și reinventării acestei instituții, care ar trebui să facă
managementul sănătății publice în România. În caz contrar, întreaga inițiativă
seamănă suspicios de mult cu faimosul Program de evaluare a stării de sănătate
a populației din România, păstorit tot de Eugen Nicolăescu, care a cheltuit
milioane de euro și nu a furnizat niciun rezultat utilizabil.
